Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ședinţa Senatului universitar de miercuri

Universitatea din Oradea

Ședinţa Senatului universitar de miercuri

Comisia de Relaţii Interne şi Internaţionale vă informează despre subiectele discutate în şedinţa Senatului Universităţii din Oradea de miercuri, 4 noiembrie 2015.

După două tentative eșuate
Miercuri, (4 noiembrie), după două tentative anterioare eșuate (luni, 26 octombrie şi luni, 2 noiembrie), membrii Senatului universitar au reușit să se adune, în număr destul de mare, ca să realizeze cvorumul necesar luării deciziilor. A fost un efort și nu o simplă reunire la o convocare obișnuită. Mai întâi pentru că dintr-o dată 12 ex-membri ai Senatului Universitar, nu mai puteau participa (ei au devenit recent membri ai componentei administrative a conducerii universității - au fost aleși directori de departament - conform calendarului alegerilor, au intrat în noi formule de incompatibilitate şi au ales să își exercite activitatea pe parte executivă). Conform procedurilor în vigoare, înlocuitorii lor nu pot vota înainte de a avea validarea Senatului. Pe de altă parte, alți colegi se află în mobilități internaționale. Așa că cvorumul însemna o prezență aproape de cea optimă. Apoi, nu este exclus ca unii colegi să fi evitat pur și simplu confruntarea cu ordinea de zi.
Au mers ca pe roate
Dintre cele 20 de acte supuse dezbaterii cele mai multe au primit aprobarea corpului normativ, fără rezerve, de multe ori cu unanimitate. Este vorba despre aprobări obișnuite pentru calitatea de profesor asociat, pentru validări de liste, pentru Regulamentul privind alegerea reprezentanților salariaților, Burse pentru studenți non-UE...
Vești bune pentru doctoranzi
Dintre documentele aprobate este de interes faptul că a fost votat documentul CSUD care privea repartizarea pe specialități a unor locuri aprobate suplimentar de către ministerul de resort la Școala Doctorală a Universității din Oradea. Și anume: Medicină: 5 locuri, Istorie: 3, Geografie: 2, Economie: 2, Sociologie: 1 loc. Alte domenii - Filologie, Inginerie energetică, Inginerie electrică, Inginerie Industrială - au fost integral acoperite de la prima repartizare, iar domeniile Biologie şi Agronomie nu au titulari. Nu a întrunit susținerea Senatului propunerea Facultății de Geografie, Sport, Turism de a înființa specializarea Știința Mediului, deși toate procedurile fuseseră parcurse și Fisa de Audit intern nu consemna nici un fel de obiecție.
Temă greu de decis
Remunerarea în condiții de excepție de la regula generală, remunerare solicitată inițial de către o facultate și la ședință de către 7 facultăți (aproape jumătate din facultățile universității) a stârnit controverse aprinse și lungi dezbateri despre respectarea propriilor decizii, discriminare și sustenabilitate, principii și contrarul lor. Tema a fost amânată pentru a fi mai bine pregătită. Un membru al Senatului și-a manifestat intenția de a părăsi sala în semn de protest față de rezerva Senatului de a vota condiții speciale pentru Facultatea de la care provenea. Dincolo de faptul ca atare, este de pus și întrebarea dacă membrii Senatului universitar înțeleg că au de reprezentat universitatea ca întreg. Nu este sigur că în toate situațiile răspunsul este pozitiv. Deși, toți știu că au fost aleși de către ,,toată universitatea", și nu de către facultatea de la care provin. De aceea, ar fi firesc să se deducă că membrii Senatului au de reprezentat interesele oricărui membru al universității și ale universității ca entitate.
Prof. univ. dr. Lia Maria Pop

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:24 Ora de vară a Europei de Est