Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce este imunitatea organismului?

Ne-am informat pentru dumneavoastră

Ce este imunitatea organismului?

Astăzi, vă supunem atenției o problemă foarte importantă, cel mai ades neglijată de cei mai mulți dintre adulți (care se consideră imuni): Imunitatea organismului.

Imunitatea organismului sau sistemul imunitar cuprinde mecanismele de apărare ale organismului față de agenții patogeni - virusuri, bacterii, fungi, radiații, substanțe toxice, medicamente. Dacă agenții patogeni sunt în cantități mici, sistemul imunitar face față atacului. Există însă și situații când sistemul imunitar este depășit, este slăbit și are nevoie de ajutor pentru a face față agenților patogeni. Imunitatea organismului este o rețea complexă, compusă din organe limfoide (timusul, măduva osoasă, splină, ganglionii limfatici, apendicele, amigdalele), celule și molecule. Atunci când organismul este atacat de agenți patogeni (numiți și antigeni), sistemul imunitar secretă anticorpi (imunoglobuline), care luptă cu substanțele străine. Sistemul imunitar face distincție între propriu (self) și străin (nonself). Oasele, mușchii, țesuturile sunt structuri proprii, care sunt acceptate de sistemul nostru imunitar. Substanțele străine - virusuri, bacterii, fungi, substanțe toxice - sunt respinse întotdeauna de imunitatea organismului. Specialiștii vorbesc despre imunitate înnăscută și imunitate dobândită. Imunitatea înnăscută este moștenită de la părinți si nu mai poate fi influențată până la sfârșitul vieții. Imunitatea dobândită poate fi susținută și modelată prin contactul cu un antigen, prin vaccinare, prin dietă.
Flora bacteriană intestinală
Primul pas pentru dobândirea imunității se face prin anticorpii din placenta mamei și prin primul lapte supt. De altfel, flora bacteriană intestinală reprezintă aproximativ 80% din imunitatea organismului. Ne naștem cu un tub digestiv steril. Primul implant de floră microbiană îl primim o dată cu colostrul (laptele matern secretat timp de câteva zile după naștere, acesta reprezentând prima hrană a sugarului). Bacteriile conținute de laptele matern colonizează foarte repede tubul digestiv, mai târziu acestor bacterii li se adaugă cele provenite din apă, fructe, legume, produse lactate. Flora intestinală este un univers microscopic, pe care îl purtăm cu noi toată viața și care totalizează mai multe sute de miliarde de bacterii, din circa 400-500 de specii diferite de bacterii, fungi și virusuri. Dacă la naștere, tubul nostru digestiv este steril, colonizarea cu bacterii atinge concentrația maximă în primii ani de viață.
Ce este flora bacteriană?
De reținut: Niciodată, laptele praf nu va putea înlocui laptele de mamă. Acesta din urmă este alimentul ideal, care asigură creșterea fizică și psihică echilibrată a copilului. Mai mult decât atât, din laptele de mamă sunt asigurate primele bacterii care populează intestinul copilului. Potrivit specialiștilor, colostrul poate fi numit un vaccin 100% natural, deoarece conține mai mulți agenți imunitari decât orice alt lapte. Prin colostru, bebelușul primește anticorpi IgA, care oferă protecție împotriva germenilor externi. De asemenea, colostrul acționează asemenea unui laxativ, deoarece determină eliberarea meconiului (primul scaun al bebelușului). Flora intestinală este compusă din bacterii „prietenoase" și din agenți patogeni. Bacteriile „prietenoase" se mai numesc și probiotice. Termenul probiotice a fost introdus pentru prima data în 1953 de către Kollath. Colonul se poate menține sănătos cu 85% probiotice (flora de fermentație) și 15% agenți patogeni (flora de putrefacție). Imunitatea și, implicit, sănătatea noastră depinde de echilibrul dintre aceste două tipuri de bacterii. Flora de fermentație predomină pentru că ea colonizează o porțiune mai mare din intestin - și anume, tot intestinul subțire (5 metri) și o parte a colonului (1 metru). În vreme ce flora de putrefacție se găsește doar în colonul descendent (aproximativ 50 de centimetri). Orice modificare sau dezechilibru al acestui raport înseamnă imunitate scăzută, sensibilitate crescută la infecții, întrucât flora intestinală nu-și îndeplinește corect rolul protector. Bacteriile benefice cele mai importante sunt Lactobacillus salivarius/casei/rhamnosus, Bifidobacterium bifidum/longum/lactis și Streptococcus thermophilus. Ele au numeroase potențiale terapeutice incluzând: proprietăți antiinflamatoare, anticancerigene, anticonstipație, inhibiția creșterii unor agenți patogeni (clostridium în perioada post-antibioterapie). La nivel de ADN previn leziunile preneoplazice induse de carcinogeni chimici. Studiile de laborator au demonstrat că aceste bacterii benefice inhibă tumorile de ficat, de colon, pe cele ale vezicii urinare și ale glandelor mamare.  Agenții patogeni - microorganismele „neprietenoase" sau „nedorite" - sunt responsabili pentru milioane de cazuri de boli infecțioase gastrointestinale. În țările mai puțin dezvoltate omoară aproximativ 1,8 milioane de persoane anual. Cei mai importanți agenți patogeni sunt virusurile intestinale, paraziții, micotoxinele și bacteriile specifice: Yersinia enterocolitică, Vibrio sp., Staphylococcus aureus, infecții cu Campylobacter, Listeria monocytogenes, Salmonella spp.., Shigella sp., Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium perfringens și Bacillus cereus. Aceste bacterii se găsesc în mod natural în intestinul nostru, bacteriile „prietenoase" însă le țin sub control. Acesta este un exemplu că imunitatea organismului funcționează cum trebuie. Atunci cînd imunitatea organismului suferă, bacteriile patogene sunt scăpate de sub control, migrează în sânge, iar din sânge în alte organe (ficat, rinichi). Escherichia coli, de exemplu, este o bacterie care provoacă infecții digestive, manifestate prin crampe, diaree, grețuri, vărsături. Atunci când Escherichia coli migrează din colon, poate ajunge la rinichi și poate determina infecții renale severe.
Legătura dintre flora intestinală și imunitate
Știați că: Tubul digestiv nu este un loc prielnic pentru toate bacteriile care pătrund o dată cu alimentele. Unele dintre ele mor repede, căci condițiile de viață le sunt potrivnice, altele dimpotrivă se înmulțesc. Flora intestinală are un rol important în digestie și în imunitatea organismului. Astfel, flora intestinală degradează resturile alimentare nedigerate într-o formă în care acestea să poată tranzita pereții tubului digestiv și să intre în sistemul vascular. Tot flora intestinală participă la sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) și menține un mediu ostil instalării bacteriilor patogene potențial cauzatoare de boală. Bacteriile care formează flora intestinală nu colonizează toate aceleași părți ale intestinelor. Astfel, germenii aerobi (care au nevoie de aer și de oxigen) se găsesc în partea superioară a intestinului subțire, la nivelul duodenului și în jejun, deoarece aerul din stomac pătrunde cu usurință acolo. Printre aceste bacterii se numără enterococii, colibacilii, streptococii, stafilococii, Pseudomonas, citrobacteriile. Pe de altă parte, bacteriile anaerobe (care nu au nevoie de oxigen) populează locurile închise și sărace în oxigen, adică a doua jumătate a intestinului subțire (ileonul) și colonul. În această categorie se încadrează fusobacteriile, streptococii anaerobi, clostridii, ciupercile (Aspergillus, Candida albicans), lactobacteriile (Acydophilus, Bifidus).
Cum ne putem întări imunitatea?
Zece căi (sfaturi):
1.Redu cantitatea de zahăr, mai ales pe cel rafinat
Studiile arată că funcționarea sistemului imunitar este compromisă timp de 5 ore chiar și după ce a fost consumată o cantitate mică de zahăr pentru că interferează cu absorbția de vitamina C.
2.Consumă alimente bogate în vitamina C!
Vitamina C este un nutrient esențial pentru buna funcționare a sistemului imunitar și îți ajută organismul să lupte împotriva răcelii și gripei. Bucură-te de legumele bogate în vitamina C: pătrunjelul, legumele cu frunze verzi, broccoli, conopida, ardeii, roșiile. Nu neglija nici fructele care contin această vitamină: lămâile, portocalele, afinele, merele, perele etc.
3.Dormi suficient!
Un organism odihnit este mai rezistent. Fiecare dintre noi este diferit, astfel că și nevoia de odihnă este diferită. Uneori însă, pentru că sunt mult prea ocupați, oamenii uită de acest aspect și neglijează odihna. Totuși, încearcă să îți organizezi timpul în așa fel încât să-ți termini treburile în timp util, să ai vreme și pentru ieșiri în oraș cu prietenii sau să te uiți la televizor și să stai pe internet, dar și să dormi zilnic 7-8 ore, atât cît este recomandat.
4.Consumă legume rădăcinoase și alte alimente care stimulează sistemul imunitar!
Nu ocoli cartofii, sfecla, morcovii, păstârnacul sau ceapa. Poți combina multe dintre acestea în delicioase mâncăruri cu legume. De asemenea, nu uita de legumele din familia cruciferelor (broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida), dar și usturoiul și legumele cu frunze verzi.
5.Spală-te des pe mâini !
O igienă corespunzătoare a mâinilor te ferește de multe pericole. Așadar, spală-te frecvent cu apă și săpun. Lucrul acesta ar trebui să dureze cam 20 de secunde și ar trebui să-ți speli bine și degetele, încheieturile și spațiul dintre degete. Nu trebuie să folosești neapărat un săpun antibacterian pentru că acesta este inutil împotriva virusurilor și dăunător pentru mediu. Optează pentru un produs cât mai natural.
6. Ai grijă de tine când ești bolnav/ă!
Dacă ai răcit sau ai gripă, ascultă sfatul medicului și nu te duce la serviciu. În felul acesta vei evita răspândirea virusului și te vei recupera mult mai repede. Dacă în colectivitate sunt persoane care au astfel de probleme de sănătate, recomandă-le să facă același lucru și îndeamnă-i să meargă la doctor.
7.Acoperă-ți gâtul!
În medicina chineză se spune că boala cuprinde organismul din partea din spate a gâtului care de multe ori este lăsată descoperită. Dacă transpiri sau dacă afară bate vântul, riști să răcești imediat. De aceea, este bine să ai mereu la îndemână un șal sau o eșarfă cu care să-ți protejezi această zona sensibilă. De asemenea, pentru a preveni îmbolnăvirile, trebuie să te îmbraci mereu corespunzător, în funcție de vremea de afară.
8.Practică sport cu regularitate!
Activitatea fizică moderată efectuată regulat ajută la întărirea sistemului de apărare al organismului. De asemenea, sportul se recomandă pentru buna funcționare a sistemului cardiovascular și pentru reducerea stresului. Mersul la sală, înotul, dar și câteva exerciții simple pe care le poți efectua seara acasă sunt eficiente. Unii specialiști recomandă pentru întărirea imunității chiar și exercițiile de relaxare și meditația.
9.Consumă suficiente proteine!
 Deficitul de zinc este unul din cele mai comune afecțiuni nutriționale în rândul adulților, mai ales în rândul vegetarienilor și al celor ca au întors spatele cărnii de vită - prima sursă de zinc. Lipsa zincului din organism poate crește riscul apariției infecțiilor în organism. Zincul în alimentația zilnică este necesar pentru dezvoltarea celulelor albe din sânge - sistemul de celule care recunoaște și distruge invazia bacteriilor, virusurilor și a altor ,,personaje" negative din organism.   
10. Renunță la cafea!
Cafeaua și ciocolata sunt două alimente care nu îi fac deloc bine sistemului tău imunitar și, implicit, stării generale de sănătate. Cafeina favorizează deshidratarea și pierderea vitaminelor și a mineralelor din organism. Dacă totuși nu poți renunța la acest viciu, pentru a-i reduce efectul nociv, bea două pahare de apă după fiecare cească de cafea pe care ai consumat-o.
Sfatul specialistului
,,Pentru întărirea sistemului imunitar trebuie să consumăm foarte multe fructe și legume colorate de sezon. De asemenea, suplimentele alimentare de calitate sunt și ele eficiente. Suplimentele de seleniu și zinc sunt cele mai recomandate, dar neapărat să fie sub formă bio. Unele dintre alimentele imunostimulatoare foarte bune sunt ciupercile. Acestea se pot consuma atât crude, cât și gătite. Atenție însă, nu trebuie prăjite. De asemenea, nu trebuie neglijată hidratarea. Se poate opta pentru apă plată cu lămâie sau diverse tipuri de ceai: din plante medicinale, echinaceea, măceș sau lemn dulce".
Rubrică realizată de Laura Pașca
 

Trimite email
duminică, 31 mai 2026 la 08:22:05 Ora de vară a Europei de Est