Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce este imunitatea organismului?

Ne-am informat pentru dumneavoastră

Ce este imunitatea organismului?

Astăzi, vă supunem atenției o problemă foarte importantă, cel mai ades neglijată de cei mai mulți dintre adulți (care se consideră imuni): Imunitatea organismului.

Imunitatea organismului sau sistemul imunitar cuprinde mecanismele de apărare ale organismului față de agenții patogeni - virusuri, bacterii, fungi, radiații, substanțe toxice, medicamente. Dacă agenții patogeni sunt în cantități mici, sistemul imunitar face față atacului. Există însă și situații când sistemul imunitar este depășit, este slăbit și are nevoie de ajutor pentru a face față agenților patogeni. Imunitatea organismului este o rețea complexă, compusă din organe limfoide (timusul, măduva osoasă, splină, ganglionii limfatici, apendicele, amigdalele), celule și molecule. Atunci când organismul este atacat de agenți patogeni (numiți și antigeni), sistemul imunitar secretă anticorpi (imunoglobuline), care luptă cu substanțele străine. Sistemul imunitar face distincție între propriu (self) și străin (nonself). Oasele, mușchii, țesuturile sunt structuri proprii, care sunt acceptate de sistemul nostru imunitar. Substanțele străine - virusuri, bacterii, fungi, substanțe toxice - sunt respinse întotdeauna de imunitatea organismului. Specialiștii vorbesc despre imunitate înnăscută și imunitate dobândită. Imunitatea înnăscută este moștenită de la părinți si nu mai poate fi influențată până la sfârșitul vieții. Imunitatea dobândită poate fi susținută și modelată prin contactul cu un antigen, prin vaccinare, prin dietă.
Flora bacteriană intestinală
Primul pas pentru dobândirea imunității se face prin anticorpii din placenta mamei și prin primul lapte supt. De altfel, flora bacteriană intestinală reprezintă aproximativ 80% din imunitatea organismului. Ne naștem cu un tub digestiv steril. Primul implant de floră microbiană îl primim o dată cu colostrul (laptele matern secretat timp de câteva zile după naștere, acesta reprezentând prima hrană a sugarului). Bacteriile conținute de laptele matern colonizează foarte repede tubul digestiv, mai târziu acestor bacterii li se adaugă cele provenite din apă, fructe, legume, produse lactate. Flora intestinală este un univers microscopic, pe care îl purtăm cu noi toată viața și care totalizează mai multe sute de miliarde de bacterii, din circa 400-500 de specii diferite de bacterii, fungi și virusuri. Dacă la naștere, tubul nostru digestiv este steril, colonizarea cu bacterii atinge concentrația maximă în primii ani de viață.
Ce este flora bacteriană?
De reținut: Niciodată, laptele praf nu va putea înlocui laptele de mamă. Acesta din urmă este alimentul ideal, care asigură creșterea fizică și psihică echilibrată a copilului. Mai mult decât atât, din laptele de mamă sunt asigurate primele bacterii care populează intestinul copilului. Potrivit specialiștilor, colostrul poate fi numit un vaccin 100% natural, deoarece conține mai mulți agenți imunitari decât orice alt lapte. Prin colostru, bebelușul primește anticorpi IgA, care oferă protecție împotriva germenilor externi. De asemenea, colostrul acționează asemenea unui laxativ, deoarece determină eliberarea meconiului (primul scaun al bebelușului). Flora intestinală este compusă din bacterii „prietenoase" și din agenți patogeni. Bacteriile „prietenoase" se mai numesc și probiotice. Termenul probiotice a fost introdus pentru prima data în 1953 de către Kollath. Colonul se poate menține sănătos cu 85% probiotice (flora de fermentație) și 15% agenți patogeni (flora de putrefacție). Imunitatea și, implicit, sănătatea noastră depinde de echilibrul dintre aceste două tipuri de bacterii. Flora de fermentație predomină pentru că ea colonizează o porțiune mai mare din intestin - și anume, tot intestinul subțire (5 metri) și o parte a colonului (1 metru). În vreme ce flora de putrefacție se găsește doar în colonul descendent (aproximativ 50 de centimetri). Orice modificare sau dezechilibru al acestui raport înseamnă imunitate scăzută, sensibilitate crescută la infecții, întrucât flora intestinală nu-și îndeplinește corect rolul protector. Bacteriile benefice cele mai importante sunt Lactobacillus salivarius/casei/rhamnosus, Bifidobacterium bifidum/longum/lactis și Streptococcus thermophilus. Ele au numeroase potențiale terapeutice incluzând: proprietăți antiinflamatoare, anticancerigene, anticonstipație, inhibiția creșterii unor agenți patogeni (clostridium în perioada post-antibioterapie). La nivel de ADN previn leziunile preneoplazice induse de carcinogeni chimici. Studiile de laborator au demonstrat că aceste bacterii benefice inhibă tumorile de ficat, de colon, pe cele ale vezicii urinare și ale glandelor mamare.  Agenții patogeni - microorganismele „neprietenoase" sau „nedorite" - sunt responsabili pentru milioane de cazuri de boli infecțioase gastrointestinale. În țările mai puțin dezvoltate omoară aproximativ 1,8 milioane de persoane anual. Cei mai importanți agenți patogeni sunt virusurile intestinale, paraziții, micotoxinele și bacteriile specifice: Yersinia enterocolitică, Vibrio sp., Staphylococcus aureus, infecții cu Campylobacter, Listeria monocytogenes, Salmonella spp.., Shigella sp., Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium perfringens și Bacillus cereus. Aceste bacterii se găsesc în mod natural în intestinul nostru, bacteriile „prietenoase" însă le țin sub control. Acesta este un exemplu că imunitatea organismului funcționează cum trebuie. Atunci cînd imunitatea organismului suferă, bacteriile patogene sunt scăpate de sub control, migrează în sânge, iar din sânge în alte organe (ficat, rinichi). Escherichia coli, de exemplu, este o bacterie care provoacă infecții digestive, manifestate prin crampe, diaree, grețuri, vărsături. Atunci când Escherichia coli migrează din colon, poate ajunge la rinichi și poate determina infecții renale severe.
Legătura dintre flora intestinală și imunitate
Știați că: Tubul digestiv nu este un loc prielnic pentru toate bacteriile care pătrund o dată cu alimentele. Unele dintre ele mor repede, căci condițiile de viață le sunt potrivnice, altele dimpotrivă se înmulțesc. Flora intestinală are un rol important în digestie și în imunitatea organismului. Astfel, flora intestinală degradează resturile alimentare nedigerate într-o formă în care acestea să poată tranzita pereții tubului digestiv și să intre în sistemul vascular. Tot flora intestinală participă la sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) și menține un mediu ostil instalării bacteriilor patogene potențial cauzatoare de boală. Bacteriile care formează flora intestinală nu colonizează toate aceleași părți ale intestinelor. Astfel, germenii aerobi (care au nevoie de aer și de oxigen) se găsesc în partea superioară a intestinului subțire, la nivelul duodenului și în jejun, deoarece aerul din stomac pătrunde cu usurință acolo. Printre aceste bacterii se numără enterococii, colibacilii, streptococii, stafilococii, Pseudomonas, citrobacteriile. Pe de altă parte, bacteriile anaerobe (care nu au nevoie de oxigen) populează locurile închise și sărace în oxigen, adică a doua jumătate a intestinului subțire (ileonul) și colonul. În această categorie se încadrează fusobacteriile, streptococii anaerobi, clostridii, ciupercile (Aspergillus, Candida albicans), lactobacteriile (Acydophilus, Bifidus).
Cum ne putem întări imunitatea?
Zece căi (sfaturi):
1.Redu cantitatea de zahăr, mai ales pe cel rafinat
Studiile arată că funcționarea sistemului imunitar este compromisă timp de 5 ore chiar și după ce a fost consumată o cantitate mică de zahăr pentru că interferează cu absorbția de vitamina C.
 2.Consumă alimente bogate în vitamina C!
Vitamina C este un nutrient esențial pentru buna funcționare a sistemului imunitar și îți ajută organismul să lupte împotriva răcelii și gripei. Bucură-te de legumele bogate în vitamina C: pătrunjelul, legumele cu frunze verzi, broccoli, conopida, ardeii, roșiile. Nu neglija nici fructele care contin această vitamină: lămâile, portocalele, afinele, merele, perele etc.
3.Dormi suficient!
Un organism odihnit este mai rezistent. Fiecare dintre noi este diferit, astfel că și nevoia de odihnă este diferită. Uneori însă, pentru că sunt mult prea ocupați, oamenii uită de acest aspect și neglijează odihna. Totuși, încearcă să îți organizezi timpul în așa fel încât să-ți termini treburile în timp util, să ai vreme și pentru ieșiri în oraș cu prietenii sau să te uiți la televizor și să stai pe internet, dar și să dormi zilnic 7-8 ore, atât cît este recomandat.
4.Consumă legume rădăcinoase și alte alimente care stimulează sistemul imunitar!
Nu ocoli cartofii, sfecla, morcovii, păstârnacul sau ceapa. Poți combina multe dintre acestea în delicioase mâncăruri cu legume. De asemenea, nu uita de legumele din familia cruciferelor (broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida), dar și usturoiul și legumele cu frunze verzi.
 5.Spală-te des pe mâini !
O igienă corespunzătoare a mâinilor te ferește de multe pericole. Așadar, spală-te frecvent cu apă și săpun. Lucrul acesta ar trebui să dureze cam 20 de secunde și ar trebui să-ți speli bine și degetele, încheieturile și spațiul dintre degete. Nu trebuie să folosești neapărat un săpun antibacterian pentru că acesta este inutil împotriva virusurilor și dăunător pentru mediu. Optează pentru un produs cât mai natural.
 6. Ai grijă de tine când ești bolnav/ă!
Dacă ai răcit sau ai gripă, ascultă sfatul medicului și nu te duce la serviciu. În felul acesta vei evita răspândirea virusului și te vei recupera mult mai repede. Dacă în colectivitate sunt persoane care au astfel de probleme de sănătate, recomandă-le să facă același lucru și îndeamnă-i să meargă la doctor.
7.Acoperă-ți gâtul!
În medicina chineză se spune că boala cuprinde organismul din partea din spate a gâtului care de multe ori este lăsată descoperită. Dacă transpiri sau dacă afară bate vântul, riști să răcești imediat. De aceea, este bine să ai mereu la îndemână un șal sau o eșarfă cu care să-ți protejezi această zona sensibilă. De asemenea, pentru a preveni îmbolnăvirile, trebuie să te îmbraci mereu corespunzător, în funcție de vremea de afară.
 8.Practică sport cu regularitate!
Activitatea fizică moderată efectuată regulat ajută la întărirea sistemului de apărare al organismului. De asemenea, sportul se recomandă pentru buna funcționare a sistemului cardiovascular și pentru reducerea stresului. Mersul la sală, înotul, dar și câteva exerciții simple pe care le poți efectua seara acasă sunt eficiente. Unii specialiști recomandă pentru întărirea imunității chiar și exercițiile de relaxare și meditația.
 9.Consumă suficiente proteine!
 Deficitul de zinc este unul din cele mai comune afecțiuni nutriționale în rândul adulților, mai ales în rândul vegetarienilor și al celor ca au întors spatele cărnii de vită - prima sursă de zinc. Lipsa zincului din organism poate crește riscul apariției infecțiilor în organism. Zincul în alimentația zilnică este necesar pentru dezvoltarea celulelor albe din sânge - sistemul de celule care recunoaște și distruge invazia bacteriilor, virusurilor și a altor ,,personaje" negative din organism.   
 10. Renunță la cafea!
Cafeaua și ciocolata sunt două alimente care nu îi fac deloc bine sistemului tău imunitar și, implicit, stării generale de sănătate. Cafeina favorizează deshidratarea și pierderea vitaminelor și a mineralelor din organism. Dacă totuși nu poți renunța la acest viciu, pentru a-i reduce efectul nociv, bea două pahare de apă după fiecare cească de cafea pe care ai consumat-o.
Sfatul specialistului
,,Pentru întărirea sistemului imunitar trebuie să consumăm foarte multe fructe și legume colorate de sezon. De asemenea, suplimentele alimentare de calitate sunt și ele eficiente. Suplimentele de seleniu și zinc sunt cele mai recomandate, dar neapărat să fie sub formă bio. Unele dintre alimentele imunostimulatoare foarte bune sunt ciupercile. Acestea se pot consuma atât crude, cât și gătite. Atenție însă, nu trebuie prăjite. De asemenea, nu trebuie neglijată hidratarea. Se poate opta pentru apă plată cu lămâie sau diverse tipuri de ceai: din plante medicinale, echinaceea, măceș sau lemn dulce".
Rubrică realizată de Laura Pașca
 
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 20:50:09 Ora standard a Europei de Est