Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Așa cum ne-a obișnuit, PSD una zice și alta face!

Statul are obligația constituțională de a finanța educația de bază pentru toți elevii din România

Așa cum ne-a obișnuit, PSD una zice și alta face!

PSD zice că îi pasă de viitorul tinerilor, dar blochează în mod constant finanțarea nediscriminatorie pentru elevi și pregătirea judicioasă a tinerilor pentru viitor.

Potrivit prevederilor din Legea nr. 1/2011, Legea Educaţiei Naţionale, statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.
Această prevedere nu a fost niciodată respectată, în fiecare an fiind prorogată aplicarea ei prin câte o ordonanță de urgență. Motivația guvernului, că nu ar fi bani pentru acești copii, nu e corectă, pentru că dacă un elev ar renunța la instituția privată și s-ar transfera la o unitate școlară de stat, ar beneficia de această finanțare. Statul are obligația constituțională de a finanța educația de bază pentru toți elevii din România, indiferent dacă aceștia aleg o unitate școlară de stat sau privată, mai ales că părinții lor contribuie la bugetul de stat prin taxele și impozitele plătite.
La sfârșitul primei sesiuni parlamentare din 2015, PNL a reușit să impună adoptarea modificării prin care și copiii din învățământul particular și confesional acreditat beneficiază de finanțarea de bază, modificare care urma să se aplice de la începutul anului școlar 2015/2016. Cu toate că legea a intrat în vigoare din iulie și s-a făcut și rectificarea de buget corespunzătoare, ministerul condus de un ministru subordonat PSD-ului nu a elaborat normele de aplicare și nu a emis Hotărârea de Guvern în urma căreia școlile private și confesionale acreditate ar fi urmat să încaseze aceste sume.
Vestea tristă la sfârșit de an pentru școlile private și confesionale este că nu vor primi nici acum, după înlăturarea discriminării între elevi, acești bani, pentru că, spun juriștii ministerului, ei nu pot fi acordați retroactiv, ci doar de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern. Sper ca ministrul Curaj să întreprindă toate demersurile pentru punerea în practică a modificării legislative decise de Parlament astfel încât Hotărârea de Guvern să fie emisă și publicată la timp, și aplicată din ianuarie 2016.
Un alt proiect legislativ care e blocat datorită dezinteresului și disprețului manifestat de PSD față de adecvarea ofertei școlii românești la nevoile pieței muncii se referă la învățământul profesional în sistem dual.
Este vorba de emiterea la sfârşitul anului trecut a controversatei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 94/2014, privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, prin care se dădea o interpretare denaturată conceptului de învăţământ dual, punând doar o etichetă falsă pe un produs fără nicio legătură cu originalul. Din păcate, în graba de a-l ajuta pe Victor Ponta să scape de acuzația de plagiat oferindu-i posibilitatea de a renunța la titlul de doctor, în ordonanță au fost incluse și prevederi care anihilează experiențele bune de până acum din învățământul profesional în sistem dual. Deși ordonanța a fost modificată de Camera Deputaților în luna februarie, la propunerea deputaților PNL, nu a ajuns nici până acum să fie dezbătută și aprobată de Senat. Președintele Comisiei de învățământ din Senat, doamna Ecaterina Andronescu, nu se grăbește să pună acest proiect pe ordinea de zi. Din păcate, ordonanța emisă în urmă cu un an, continuă să producă efecte, stârnind confuzie în rândul profesorilor, al elevilor și al părinților, în condițiile în care investitorii se plâng în mod constant de lipsa muncitorilor calificați.
Promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, e o nevoie stringentă și în Oradea, unde recent a fost anunțată o nouă investiție, care va crea 600 de locuri de muncă. Marea problemă a investitorilor din Oradea, care estimează că vor crea aproximativ 3.000 de locuri noi de muncă în următorii 3-4 ani, e dificultatea de a găsi muncitori calificați, tineri care să învețe o meserie. Școlile profesionale în sistem dual (care presupune parteneriatul între școală și agentul economic), constituie soluția  pentru creşterea gradului de angajare a tinerilor, pentru reducerea șomajului și dezvoltarea economică, pentru a ne ține copiii acasă, în România.
Fac din nou un apel la doamna senator Andronescu, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat să nu mai blocheze această lege și să facă demersurile necesare pentru a dezbate de urgență acest proiect legislativ care ar putea ajunge, după un an, să fie votat de Senat.
Din păcate, ambele exemple denotă capacitatea de dedublare a acestui partid, care afirmă un lucru și face cu totul altceva, în funcție de interese de moment sau de grup. Sau am putea crede și că e un scenariu bine pus la punct de a ține învățământul profesional la o cotă minimă, să fie suficienți tineri care se îndreaptă spre o facultate, în condițiile în care trecem printr-o profundă criză demografică și în ultimii ani am pierdut aproape o jumătate de generație de absolvenți de liceu care nu și-au luat bacalaureatul. Nu contează că unii absolvenți de facultate nu se pot angaja pentru că nu știu să facă nimic concret. Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate și să adaptăm sistemul de învățământ la realitățile economice ale zilelor noastre.
Nu m-ar mira ca asta să fie adevărata cauză, pentru că îmi e încă vie amintirea referendumului de unificare a Oradiei cu Sînmartinul, eșuat de două ori, pentru că liderii PSD și-au îndemnat soldații credincioși să nu voteze pentru binele comunității, ci să se încoloneze orbește în spatele conducătorilor fără viziune care îi duc victorios spre Nicăieri!
Deputat Florica CHERECHEȘ

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:45 Ora standard a Europei de Est