Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Proba de Limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii de clasa a VIII-a

Simulările examenelor naţionale încep luni, cu

Proba de Limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii de clasa a VIII-a

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice organizează şi în acest an şcolar simulări ale examenelor naţionale pentru elevii care finalizează ciclurile gimnazial şi liceal: Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a şi examenul naţional de bacalaureat.

Primii care vor susţine aceste simulări sunt cei 188.000 de elevi înscrişi în clasa a VIII-a. Astfel, conform calendarului de desfăşurare a acestei simulări, luni, 22 februarie 2016, este prevăzută proba scrisă la Limba şi literatura română. Marţi, 23 februarie, se va desfăşura proba de Matematică, iar miercuri, 24 februarie, va avea loc proba la Limba şi literatura maternă (pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale). Rezultatele vor fi comunicate elevilor în data de 4 martie.
Notele obţinute nu se trec în catalog. În situaţia excepţională în care se doreşte consemnarea notei în catalog, elevul trebuie să solicite acest lucru profesorului. În urma analizării rezultatelor, inspectoratele şcolare judeţene vor lua măsuri de monitorizare şi control, dar şi de remediere a problemelor, acolo unde acest lucru se impune.
Subiectele pentru simularea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a sunt elaborate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în mod similar modelelor publicate pe site-ul dedicat, încă din luna noiembrie a anului trecut. Subiectele sunt proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacităţile elevilor pe temele prevăzute în programa de evaluare, dar parcurse până la această dată. Corectarea lucrărilor va fi făcută de către doi profesori din unităţile de învăţământ în care elevii susţin evaluarea, unul dintre profesori fiind cel care predă la clasă, în baza unor bareme care asigură unitatea şi obiectivitatea evaluării şi notării la nivel naţional.
Reamintim că anul trecut, 96,17% dintre elevii înscrişi în clasa a VIII-a (adică 180.442 de elevi) au participat la toate probele simulării, iar 50,68% dintre cei prezenţi (91.445 de elevi) au obţinut medii peste 5. Cele mai ridicate procente de promovare s-au înregistrat în judeţul Bacău - 68,56% (rată prezenţă - 99,47%), municipiul Bucureşti - 64% (rată prezenţă - 95,03%), judeţul Giurgiu - 63,8% (rată prezenţă - 92,05%) şi judeţul Bihor - 61,8% (rată prezenţă - 90,36%). Cele mai puţin competitive rezultate (rate de promovare sub 40%) s-au consemnat în judeţele Caraş-Severin (36,27%), Vaslui (38,55%) şi Tulcea (39,89%). În aceste judeţe prezenţa a fost, în medie, de aproximativ 95%.
Examenul naţional de bacalaureat
Simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a din anul şcolar 2015-2016 are următorul calendar: Limba şi literatura română (7 martie), Limba şi literatura maternă (8 martie), proba obligatorie a profilului (9 martie) şi, exclusiv pentru elevii claselor a XII-a, proba la alegere a profilului şi specializării (10 martie). Toate probele sunt scrise. Afişarea rezultatelor va avea loc pe data de 18 martie.
Obiectivele simulării examenelor naţionale sunt familiarizarea elevilor cu rigorile evaluărilor pe care le vor susţine la finalul claselor a VIII-a şi a XII-a, stabilirea nivelului real de pregătire atins, precum şi optimizarea actului educaţional.
Biroul de comunicare

Trimite email
sâmbătă, 24 octombrie 2026 la 16:47:34 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București