Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Hărțuirea sexuală

Legislație (ANES)

Hărțuirea sexuală

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați (ANES) promovează în cadrul campaniei de informare pe care a inițiat-o la începutul acestui an problematica hărțuirii sexuale la locul de muncă.

  Potrivit art. 4 (lit. d) din  Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați republicată, „prin hărțuire sexuală se înțelege  situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau non-verbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane  și, în special crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor”. „Prin discriminare bazată pe criteriul de sex se înțelege discriminarea directă și discriminarea indirectă, hărțuirea și hărțuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta își desfășoară activitatea” (art. 4, litera g) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată).
Conform art. 6, alin. 4 al aceleiași legi „este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce ține de hărțuirea sau de hărțuirea sexuală a acesteia”.
Prevederi referitoare la hărțuirea sexuală se regăsesc și în următoarele acte normative: Codul Penal al României, Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare cu modificările și completările ulterioare și Codul Muncii (Legea nr.53/2003).
Conform Cercetării naționale privind violența în familie și la locul de muncă, realizată de IMAS în 2003, la cererea Centrului de Parteneriat pentru Egalitate „Cine hărțuiește, cine este hărțuit/ă?” se arată că în România sunt hărțuite cu precădere femeile tinere (sub 30 de ani) din mediul urban, care lucrează în firme și, în special, în acele firme care operează în servicii, iar 4.7% din populație cunoaște pe cineva care, în ultimii doi ani, a fost victimă a hărțuirii sexuale. Tot potrivit aceluiași studiu în 90% dintre cazuri, victimele hărțuirii sexuale sunt femei, iar în 81% dintre cazuri, victimele au între 16 și 30 de ani. În 55% dintre cazuri, agresorul a fost un „șef” sau un „director” și în 24% un patron.
Obligațiile angajatorului în ceea ce privește  prevenirea sau eliminarea oricăror comportamente considerate discriminare de gen sunt: includerea în regulamentele de ordine interioară a unor sancțiuni disciplinare pentru acei angajați care încalcă demnitatea personală a altor angajați, prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acțiuni de discriminare; informarea tuturor angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea, în locuri vizibile, a prevederilor din regulamentul de ordine interioară, pentru prevenirea oricărui act de discriminare după criteriul de sex; și nu în ultimul rând informarea, privind sesizările primite, a autorităților publice abilitate cu aplicarea și controlul legislației privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați.
Instituțiile unde angajații se pot adresa pentru semnalarea și soluționarea unui caz de hărțuire sexuală sunt:  Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați; Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării; inspectoratele teritoriale de muncă; instanța judecătorească.
„Sperăm ca aceste campanii de informare alături de alte instrumente folosite de ANES (accesarea fondurilor structurale, încheierea parteneriatelor strategice cu alți factori decizionali importanți din România și din statele membre ale Uniunii Europene) să contribuie semnificativ la creșterea standardelor de viață și ocupaționale ale femeilor atât din mediul urban, cât și din mediul rural”, declară Claudia Sorina Vlaș, președintele ANES. (Andra CROITORU)
Trimite email
marți, 16 decembrie 2025 la 14:58:13 Ora standard a Europei de Est