Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ieri, la Statuia Ostașului Român, a fost marcată ziua de 9 Mai

Ziua Independenței, Ziua Victoriei și Ziua Uniunii Europene

Ieri, la Statuia Ostașului Român, a fost marcată ziua de 9 Mai

Luni, 9 mai 2016, la Statuia Ostașului Român din Parcul 1 Decembrie din Oradea, a avut loc un ceremonial militar și religios, organizat de Instituția prefectului și Garnizoana Oradea, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, Primăriei Oradea și al structurilor de apărare, ordine publică și siguranță națională din Garnizoana Oradea.

Scopul declarat al manifestării a fost de marcare a zilei de 9 Mai ca zi cu triplă semnificație pentru poporul român: Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Victoriei coaliției națiunilor unite în cel de-al doilea război mondial și Ziua Uniunii Europene.
Privită, însă, de sus în jos, ziua de 9 Mai a fost ,,tratată" diferit.
Prin mesajul său, citit de dl prefect Claudiu Adrian Pop, premierul Dacian Cioloș a tratat-o strict ca zi a Uniunii Europene.
,,La 9 Mai, trebuie să ne reamintim mai mult ca oricând ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, de valorile și principiile pe care se bazează, la fel de valabile astăzi ca în urmă cu aproape 60 de ani (la 9 mai 1950 - n.n.). Proiectul european înseamnă pace, coeziune, solidaritate, prosperitate; o realitate pe care de multe ori uităm să o apreciem..." se spune în mesajul premierului. E important să conștientizăm realizările UE, avantajele și beneficiile de care se bucură toți cetățenii uniunii, atuurile incontestabile ale UE, drumul UE, și să privim lucrurile în perspectivă; să ne revigorăm angajamentul față de Europa, să credem în destinul nostru comun... pentru că UE nu înseamnă numai statistici sau legi, ci și oameni și politici publice, a mai subliniat actualul premier al României, dl Dacian Cioloș.
Ca istoric, dl prof. univ. dr. Mircea Brie, director al Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene - de la Universitatea din Oradea, a evocat momentul despicând firul în două, pornind de la câștigarea independenței, prin luptă și ajungând la Ziua Uniunii Europene; a tratat ,,ziua de 9 Mai ca o zi a românilor, ca o zi a europenilor și nu doar  a etnicilor români, o zi importantă pentru statul român, pentru România; o zi în care România și-a câștigat independența... prin luptă. Și acest proiect UE este o luptă, un proiect măreț după ce zeci de milioane de oameni au murit în cele două războaie mondiale. Istoricul a subliniat apoi ideea că ,,vremea statelor naționale nu a trecut. Aș vrea ca noi toți să iubim România, ca noi toți să iubim Europa. Nimeni nu exclude România într-o Europă unită. Nimeni nu exclude Europa într-o Românie iubită. Să gândim un proiect de identitate națională, o societate multiculturală, interculturală, în care România independentă să fie o Românie puternică, în care Europa să fie o Europă a prosperității", a conchis istoricul Mircea Brie. 
După un scurt recital al Ansamblului coral ,,General Traian  Moșoiu", la Statuia Ostașului Român au fost depuse jerbe și coroane de flori.
Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (97 de poze), accesați Galeria foto: Ieri, la Statuia Ostașului Român, a fost marcată ziua de 9 Mai.

 

Trimite email
joi, 14 mai 2026 la 03:47:14 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București