Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă

Pe Valea Brătcuței a răsărit soarele... privatizării

Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă

Prima și cea mai mare realizare a primarului Adrian Mateaș în mandatul trecut a fost montarea a o mie de corpuri de iluminat pe ulițele celor șase sate ale comunei: Damiș, Ponoară, Beznea (fost Delureni), Valea Crișului, Lorău și Bratca. Altfel spus, primarul a scos comuna din beznă.

 În vremurile comuniste, satul Bernea s-a numit Delureni, tocmai pentru că suna „prost” (Beznea, de la beznă), ori nu „cadra cu vremurile luminoase” pe care le trăiau românii în epoca lui Nicolae Ceaușescu. De-acum, s-a revenit la vechea denumire - Beznea, numai că primarul Mateaș l-a scos din beznă.
Reabilitarea iluminatul stradal nu a fost însă singura realizare a primarului din Bratca. Tot în primul mandat, primarul Adrian Mateaș a reușit: reabilitarea a două cămine culturale (în Ponoară și Valea Crișului), reabilitarea Școlii cu clasele I-VIII Damiș (încălzire centrală), amenajarea de spații de joacă pentru copii în fiecare sat, dotarea primăriei cu mijloace de transport (două microbuze) pentru transportul copiilor la școală, achiziționarea de mijloace pentru întreținerea și repararea drumurilor, amenajarea de spații verzi, amenajarea pieței agroalimentare, reabilitarea în proporție de 50 la sută a drumurilor comunale și elaborarea de proiecte pentru apă-canal, drumuri forestiere și asfaltări.
Așadar, primarul Adrian Mateaș s-a dovedit a fi un om de acțiune, omul faptelor, iar cetățenii l-au perceput ca atare și i-am acordat și cel de-al doilea mandat.
În programul său electoral, cel dintâi gospodar al comunei Bratca și-a propus continuarea și finalizarea lucrărilor începute în primul mandat, precum și alte investiții. O lucrare mare: începerea și finalizarea introducerii apei și canalizării în Bratca și Beznea, construirea căminului cultural în Beznea, finalizarea lucrărilor la școala nouă de la Valea Crișului, finalizarea extinderii Liceului Teoretic din Bratca, reparații capitale la școlile din Ponoară și Beznea, asfaltarea drumului Bratca - Valea Crișului - Piatra Crai, amenajarea cursului de apă de pe Valea Lorăului, introducerea apei potabile în Lorău și cătunul Secătură, crearea unei baze sportive moderne în Bratca și amenajarea căminului cultural, pentru a deveni un centru multifuncțional (inclusiv cu sală de nunți). Cu prioritate, primarul are în vedere asfaltarea drumurilor și ulițelor după finalizarea lucrărilor de introducere a apei potabile și finalizarea amenajării drumului forestier de pe Valea Brătcuței (un proiect Sapard) pentru privatizarea acelei zone deosebit de pitorești, unde proprietatea privată e la ea acasă și unde mai dețin terenuri cele două asociații urbariale din Damiș și Bratca. Vizitând zona, putem spune, cu adevărat, că pe Valea Brătcuței a răsărit soarele ... privatizării!
O zonă turistică pitorească, de neasemuit!
Primarul e o fire deschisă, amabilă, înțelegătoare. L-am citit astfel în biroul său, unde toată lumea intră ... ca la moară, și fiecare pleacă mulțumit. Cu o vorbă bună, cu un sfat și un îndemn, primarul reușește să bucure și să le deschidă o portiță pentru rezolvarea doleanțelor. Nu face promisiuni, fără acoperire, dar îi dă omului speranță că lucrurile se pot îndrepta. L-am văzut în aceeași postură și pe coridoare, dar și în fața instituției. Primarul Adrian Mateaș e localnic, își iubește comuna și ține să lase ceva în urmă. Dorește ca acea zonă turistică de neasemuit să fie căutată și îndrăgită și de alții pentru frumusețile sale: Valea Brătcuței și Valea Boiului, cu cascada, cele patru peșteri, zona de pescuit de pe Valea Crișului Repede și Valea Brătcuței, (chiar dacă, pentru moment, peștele se caută cu lumânarea din cauza unor neaveniți care au secat „balta de pește”, cum se spune), ghețarul din zona Ponoraș, monumentele istorice, precum și bisericile de lemn din Valea Crișului și Beznea (sat atestat din 1406).

Tot pe Valea Brătcuței se află și frumosul Centrul de agrement pentru tineret Valea Brătcuței, al Direcției județene pentru Tineret Bihor, căutat de copii și tineri din întreaga țară, care vin să-și petreacă câte o săptămână din vacanța de vară pe aceste frumoase meleaguri de doină și baladă.

Cu cei 140 de kilometri pătrați, comuna Bratca se prezintă ca o cetate râvnită de orice turist, înconjurată de „ziduri” falnice, care se cheamă Remeți, Roșia, Șuncuiuș și Borod, zone de un farmec aparte. Tocmai de aceea, primarul Adrian Mateaș așteaptă întreprinzătorii, pe cei ce doresc să construiască în frumoasele zone ale comunei Bratca. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă.

Trimite email
vineri, 29 mai 2026 la 18:23:59 Ora de vară a Europei de Est