Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă

Pe Valea Brătcuței a răsărit soarele... privatizării

Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă

Prima și cea mai mare realizare a primarului Adrian Mateaș în mandatul trecut a fost montarea a o mie de corpuri de iluminat pe ulițele celor șase sate ale comunei: Damiș, Ponoară, Beznea (fost Delureni), Valea Crișului, Lorău și Bratca. Altfel spus, primarul a scos comuna din beznă.

 În vremurile comuniste, satul Bernea s-a numit Delureni, tocmai pentru că suna „prost” (Beznea, de la beznă), ori nu „cadra cu vremurile luminoase” pe care le trăiau românii în epoca lui Nicolae Ceaușescu. De-acum, s-a revenit la vechea denumire - Beznea, numai că primarul Mateaș l-a scos din beznă.
Reabilitarea iluminatul stradal nu a fost însă singura realizare a primarului din Bratca. Tot în primul mandat, primarul Adrian Mateaș a reușit: reabilitarea a două cămine culturale (în Ponoară și Valea Crișului), reabilitarea Școlii cu clasele I-VIII Damiș (încălzire centrală), amenajarea de spații de joacă pentru copii în fiecare sat, dotarea primăriei cu mijloace de transport (două microbuze) pentru transportul copiilor la școală, achiziționarea de mijloace pentru întreținerea și repararea drumurilor, amenajarea de spații verzi, amenajarea pieței agroalimentare, reabilitarea în proporție de 50 la sută a drumurilor comunale și elaborarea de proiecte pentru apă-canal, drumuri forestiere și asfaltări.
Așadar, primarul Adrian Mateaș s-a dovedit a fi un om de acțiune, omul faptelor, iar cetățenii l-au perceput ca atare și i-am acordat și cel de-al doilea mandat.
În programul său electoral, cel dintâi gospodar al comunei Bratca și-a propus continuarea și finalizarea lucrărilor începute în primul mandat, precum și alte investiții. O lucrare mare: începerea și finalizarea introducerii apei și canalizării în Bratca și Beznea, construirea căminului cultural în Beznea, finalizarea lucrărilor la școala nouă de la Valea Crișului, finalizarea extinderii Liceului Teoretic din Bratca, reparații capitale la școlile din Ponoară și Beznea, asfaltarea drumului Bratca - Valea Crișului - Piatra Crai, amenajarea cursului de apă de pe Valea Lorăului, introducerea apei potabile în Lorău și cătunul Secătură, crearea unei baze sportive moderne în Bratca și amenajarea căminului cultural, pentru a deveni un centru multifuncțional (inclusiv cu sală de nunți). Cu prioritate, primarul are în vedere asfaltarea drumurilor și ulițelor după finalizarea lucrărilor de introducere a apei potabile și finalizarea amenajării drumului forestier de pe Valea Brătcuței (un proiect Sapard) pentru privatizarea acelei zone deosebit de pitorești, unde proprietatea privată e la ea acasă și unde mai dețin terenuri cele două asociații urbariale din Damiș și Bratca. Vizitând zona, putem spune, cu adevărat, că pe Valea Brătcuței a răsărit soarele ... privatizării!
O zonă turistică pitorească, de neasemuit!
Primarul e o fire deschisă, amabilă, înțelegătoare. L-am citit astfel în biroul său, unde toată lumea intră ... ca la moară, și fiecare pleacă mulțumit. Cu o vorbă bună, cu un sfat și un îndemn, primarul reușește să bucure și să le deschidă o portiță pentru rezolvarea doleanțelor. Nu face promisiuni, fără acoperire, dar îi dă omului speranță că lucrurile se pot îndrepta. L-am văzut în aceeași postură și pe coridoare, dar și în fața instituției. Primarul Adrian Mateaș e localnic, își iubește comuna și ține să lase ceva în urmă. Dorește ca acea zonă turistică de neasemuit să fie căutată și îndrăgită și de alții pentru frumusețile sale: Valea Brătcuței și Valea Boiului, cu cascada, cele patru peșteri, zona de pescuit de pe Valea Crișului Repede și Valea Brătcuței, (chiar dacă, pentru moment, peștele se caută cu lumânarea din cauza unor neaveniți care au secat „balta de pește”, cum se spune), ghețarul din zona Ponoraș, monumentele istorice, precum și bisericile de lemn din Valea Crișului și Beznea (sat atestat din 1406).

Tot pe Valea Brătcuței se află și frumosul Centrul de agrement pentru tineret Valea Brătcuței, al Direcției județene pentru Tineret Bihor, căutat de copii și tineri din întreaga țară, care vin să-și petreacă câte o săptămână din vacanța de vară pe aceste frumoase meleaguri de doină și baladă.

Cu cei 140 de kilometri pătrați, comuna Bratca se prezintă ca o cetate râvnită de orice turist, înconjurată de „ziduri” falnice, care se cheamă Remeți, Roșia, Șuncuiuș și Borod, zone de un farmec aparte. Tocmai de aceea, primarul Adrian Mateaș așteaptă întreprinzătorii, pe cei ce doresc să construiască în frumoasele zone ale comunei Bratca. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă.
Trimite email
luni, 15 decembrie 2025 la 22:05:56 Ora standard a Europei de Est