Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă

Pe Valea Brătcuței a răsărit soarele... privatizării

Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă

Prima și cea mai mare realizare a primarului Adrian Mateaș în mandatul trecut a fost montarea a o mie de corpuri de iluminat pe ulițele celor șase sate ale comunei: Damiș, Ponoară, Beznea (fost Delureni), Valea Crișului, Lorău și Bratca. Altfel spus, primarul a scos comuna din beznă.

 În vremurile comuniste, satul Bernea s-a numit Delureni, tocmai pentru că suna „prost” (Beznea, de la beznă), ori nu „cadra cu vremurile luminoase” pe care le trăiau românii în epoca lui Nicolae Ceaușescu. De-acum, s-a revenit la vechea denumire - Beznea, numai că primarul Mateaș l-a scos din beznă.
Reabilitarea iluminatul stradal nu a fost însă singura realizare a primarului din Bratca. Tot în primul mandat, primarul Adrian Mateaș a reușit: reabilitarea a două cămine culturale (în Ponoară și Valea Crișului), reabilitarea Școlii cu clasele I-VIII Damiș (încălzire centrală), amenajarea de spații de joacă pentru copii în fiecare sat, dotarea primăriei cu mijloace de transport (două microbuze) pentru transportul copiilor la școală, achiziționarea de mijloace pentru întreținerea și repararea drumurilor, amenajarea de spații verzi, amenajarea pieței agroalimentare, reabilitarea în proporție de 50 la sută a drumurilor comunale și elaborarea de proiecte pentru apă-canal, drumuri forestiere și asfaltări.
Așadar, primarul Adrian Mateaș s-a dovedit a fi un om de acțiune, omul faptelor, iar cetățenii l-au perceput ca atare și i-am acordat și cel de-al doilea mandat.
În programul său electoral, cel dintâi gospodar al comunei Bratca și-a propus continuarea și finalizarea lucrărilor începute în primul mandat, precum și alte investiții. O lucrare mare: începerea și finalizarea introducerii apei și canalizării în Bratca și Beznea, construirea căminului cultural în Beznea, finalizarea lucrărilor la școala nouă de la Valea Crișului, finalizarea extinderii Liceului Teoretic din Bratca, reparații capitale la școlile din Ponoară și Beznea, asfaltarea drumului Bratca - Valea Crișului - Piatra Crai, amenajarea cursului de apă de pe Valea Lorăului, introducerea apei potabile în Lorău și cătunul Secătură, crearea unei baze sportive moderne în Bratca și amenajarea căminului cultural, pentru a deveni un centru multifuncțional (inclusiv cu sală de nunți). Cu prioritate, primarul are în vedere asfaltarea drumurilor și ulițelor după finalizarea lucrărilor de introducere a apei potabile și finalizarea amenajării drumului forestier de pe Valea Brătcuței (un proiect Sapard) pentru privatizarea acelei zone deosebit de pitorești, unde proprietatea privată e la ea acasă și unde mai dețin terenuri cele două asociații urbariale din Damiș și Bratca. Vizitând zona, putem spune, cu adevărat, că pe Valea Brătcuței a răsărit soarele ... privatizării!
O zonă turistică pitorească, de neasemuit!
Primarul e o fire deschisă, amabilă, înțelegătoare. L-am citit astfel în biroul său, unde toată lumea intră ... ca la moară, și fiecare pleacă mulțumit. Cu o vorbă bună, cu un sfat și un îndemn, primarul reușește să bucure și să le deschidă o portiță pentru rezolvarea doleanțelor. Nu face promisiuni, fără acoperire, dar îi dă omului speranță că lucrurile se pot îndrepta. L-am văzut în aceeași postură și pe coridoare, dar și în fața instituției. Primarul Adrian Mateaș e localnic, își iubește comuna și ține să lase ceva în urmă. Dorește ca acea zonă turistică de neasemuit să fie căutată și îndrăgită și de alții pentru frumusețile sale: Valea Brătcuței și Valea Boiului, cu cascada, cele patru peșteri, zona de pescuit de pe Valea Crișului Repede și Valea Brătcuței, (chiar dacă, pentru moment, peștele se caută cu lumânarea din cauza unor neaveniți care au secat „balta de pește”, cum se spune), ghețarul din zona Ponoraș, monumentele istorice, precum și bisericile de lemn din Valea Crișului și Beznea (sat atestat din 1406).

Tot pe Valea Brătcuței se află și frumosul Centrul de agrement pentru tineret Valea Brătcuței, al Direcției județene pentru Tineret Bihor, căutat de copii și tineri din întreaga țară, care vin să-și petreacă câte o săptămână din vacanța de vară pe aceste frumoase meleaguri de doină și baladă.

Cu cei 140 de kilometri pătrați, comuna Bratca se prezintă ca o cetate râvnită de orice turist, înconjurată de „ziduri” falnice, care se cheamă Remeți, Roșia, Șuncuiuș și Borod, zone de un farmec aparte. Tocmai de aceea, primarul Adrian Mateaș așteaptă întreprinzătorii, pe cei ce doresc să construiască în frumoasele zone ale comunei Bratca. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Primarul Adrian Mateaș a scos comuna Bratca din beznă.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

sâmbătă, 3 decembrie 2022