Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Rata finală de promovare a examenului de Bacalaureat 2016 este de 25,7%

În a doua sesiune

Rata finală de promovare a examenului de Bacalaureat 2016 este de 25,7%

Rezultatele finale înregistrate în sesiunea august-septembrie a examenului naţional de Bacalaureat 2016, după soluţionarea contestaţiilor, indică o rată de promovare de 25,7%, în creştere cu 1,7% faţă de rata de promovare generată de rezultatele iniţiale (24%).

Prin urmare, numărul total de candidaţi care au promovat examenulul de Bacalaureat în sesiunea august-septembrie 2016 este de 8.898, cu 608 mai mulţi faţă de numărul înregistrat după prima afişare a rezultatelor (8.290). În funcţie de anul şcolar în care au finalizat studiile liceale, 6.601 candidaţi promovaţi (în creştere de la 6.156) provin din promoţia 2015-2016 (28,6%, rată de reuşită din totalul celor prezenţi), iar 2.297 de candidaţi promovaţi (în creştere de la 2.134) provin din promoţiile anterioare (20%, rată de reuşită).
Au fost depuse 11.118 contestaţii: la proba E)a) 3.792 de contestaţii, la proba E)b) 125 de contestaţii, la proba E)c) 3.141 de contestaţii, la proba E)d) 1.583 de contestaţii. În medie, rata de admitere a contestaţiilor la cele patru probe este de 41%.
Din totalul celor 42.297 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat 34.579 de candidaţi (23.100 din promoţia 2015-2016 şi 11.479 din promoţiile anterioare). Au absentat 7.718 candidaţi, în timp ce 25.589 de candidaţi au fost declaraţi respinşi (16.459 din promoţia curentă şi alţi 9.130 din promoţiile anterioare). Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 92 de candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului. Nu s-a înregistrat nicio medie de 10.
După soluţionarea contestaţiilor s-au consemnat rate de promovare peste 35% în judeţele Alba (36,89%) şi Caraş-Severin (35,60%). Judeţele cu o rată de reuşită sub 20% sunt Ilfov (14,14%), Gorj (16,74%), Giurgiu (17,74%). În Capitală, rata finală de promovare este de 21,94%.
Informaţii detaliate în legătură cu rezultatele finale din a doua sesiune a examenului naţional de Bacalaureat 2016 pot fi consultate în dosarul de presă ataşat.
Biroul de comunicare

Trimite email
joi, 25 decembrie 2025 la 16:56:33 Ora standard a Europei de Est