Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Discursul susţinut de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, la ceremonia de deschidere a anului şcolar 2016-2017

Luni, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Bucureşti


Discursul susţinut de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, la ceremonia de deschidere a anului şcolar 2016-2017
„Excelența voastră, domnule președinte, Stimate domnule primar, Stimate domnule inspector școlar general, Stimată doamnă director, Dragi elevi, profesori și părinți,

Dragi eleve și elevi, și în mod deosebit voi, cei mai mici elevi, pentru care aceasta este chiar prima zi de școală din viața voastră: emoția așteptării nu poate fi comparată cu nimic. Vă veți aduce aminte mereu de aceste clipe în care în viața voastră se deschide un drum nou care vă va duce oriunde veți dori voi: drumul aventurii cunoașterii literelor și a cifrelor care vă va deschide larg cartea adevărurilor despre natură și societate și vă va purta, peste ani, în lumea oamenilor mari. Veți găsi în școală învățătoarele și profesoarele, învățătorii și profesorii care cu tact, devotament și profesionalism vă vor călăuzi și vă vor îndruma pe drumul către autonomie, independență și maturizare.

Educația și școala sunt recunoscute de către noi toți ca fiind de o importanță vitală pentru socializarea, formarea și pregătirea pentru viață a tinerelor generații și tocmai pentru aceste temeiuri atenția critică a întregii societăți se îndreaptă către tot ceea ce înseamnă viața școlii: planuri-cadru și curriculum, calitatea științifică și accesibilitatea manualelor, pregătirea cadrelor didactice și valoarea educațională a orelor de curs și a pregătirii practice, numărul de elevi într-o clasă, dar și profesionalismul conducerii și a leadership-ului școlilor, neîngrădite sau necondiționate de obediențe politice, și nu în ultimul rând calitatea și funcționalitatea spaţiilor de învăţământ în țara noastră.

Ei bine, toate acestea la un loc și fiecare în parte merită întreaga noastră atenție și o privire critică obiectivă și onestă. Suntem încă departe de școala pe care ne-o dorim și pe care copiii noștri merită să o aibă. Vedem an de an cum, în fiecare generație, zeci de mii de elevi încheie studiile liceale fără să poată obține diploma de bacalaureat și fără să aibă o calificare sigură care să le permită să aibă o carieră semnificativă și să poată duce o viață decentă și îndestulătoare. Iar dacă la acest dezolant rezultat mai adăugăm procentele alarmante ale celor care abandonează școala înainte chiar de a parcurge ciclul școlar obligatoriu sau pe aceia care în fiecare generație se plasează pe locuri modeste în testările internaționale, se conturează un tablou îngrijorător al stării școlii și educației în România. Dar să fie acesta adevărul întreg despre școala românească de azi? Să fim drepți și să adăugăm la această parte a tabloului și pe aceea, poate mai puțin reprezentativă statistic, dar fără îndoială existentă în mod real, la care contribuie consistent școlile, liceele și colegiile naționale în care elevii primesc educație de calitate, talentul și curiozitatea lor pentru cunoaștere sunt cultivate, hrănite și răsplătite de profesori devotați misiunii lor, pedagogi autentici, împătimiți de munca lor nobilă, dar atât de grea și din păcate atât de puțin recunoscută și apreciată de cele mai multe ori.

Iar dacă opinia larg împărtășită în societatea românească de azi converge, totuși, către ideea că distanța care ne separă de școala pe care o vrem este încă una îngrijorătoare și că suntem departe de ceea ce ne dorim și putem realiza, atunci este legitim să ne întrebăm cât de departe? Suntem noi, oare, de pildă, mai aproape anul acesta de modelul de școală pe care dorim să-l vedem transpus în realitate decât în anii anteriori? Dar știm noi, totuși, ce fel de educație și ce fel de școală vrem să avem în România? Care este finalitatea educației preuniversitare și profilul sau profilurile absolvenților? Și cât de clar este modelul însuși pentru noi toți? Sau poate că ar trebui să fie vorba de mai multe modele și nu doar de un unic model care să corespundă tuturor nevoilor educative și formative sau care să acomodeze și să îmbrățișeze diversitatea excepțională a stilurilor cognitive și a trăsăturilor de personalitate ale elevilor?

Toate aceste întrebări ne atrag atenția asupra unui fapt important. Este puțin probabil că vom rezolva probleme tehnice, într-un mod care să îi satisfacă pe cei mai mulți dintre noi, dacă nu vom clarifica și nu vom obține un consens prin suprapunere parțială („overlapping consensus", John Rawls) asupra valorilor, viziunii și misiunii sistemului de educație publică din țara noastră. „România educată" este exact cadrul și proiectul care ne vor permite să articulăm această viziune și infrastructură valorică de care școala românească are în mod esențial nevoie, pentru a da sens acțiunilor noastre și pentru a avea repere și criterii pentru ce anume reprezintă o soluție pentru problemele cu care ne confruntăm.

Școala modernă trebuie să își modifice și să își adapteze metodele și structura curriculară pentru a celebra diferențele reale, aptitudinile și aspirațiile diverse ale elevilor săi. Fiecare individ este bun la ceva și orice om aspiră către împlinire și fericire. Este misiunea școlii să descopere ce poate face cel mai bine fiecare din noi și să ne ajute să punem în acord aspirațiile noastre cu mijloacele, talentul și deprinderile pe care educația le modelează în fiecare din noi. De aceea, nu cred în „școala industrializată" (expresia provine de la Sir Ken Robinson), acest mod de educație fundamentat pe șabloane depersonalizate. Dar cred că, pentru nevoile actuale ale societății românești, dezvoltarea învățământului profesional-dual, alături de filierele teoretică și vocațională, poate fi o soluție consistentă și realistă la problema abandonului școlar sau a reducerii numărului de elevi care nu obțin diploma de bacalaureat.

Pentru a își întări rolul educativ, formator și transformator, pe care noi toți ne dorim ca școala să și-l asume cu mai multă energie și cu efecte vizibile cuantificabile, învățământul nostru trebuie să treacă prin multe schimbări structurale. Una dintre acestea mi se pare că iese în evidență prin importanța generală a consecințelor pe care le va avea asupra felului în care trebuie să facă educație școlile. Ne dorim de la școală să îi facă pe copii să gândească mai bine, mai clar și mai precis, pentru a putea analiza situații și a decide ce este cel mai bine și mai potrivit în diverse situații concrete care apar în viața lor de zi cu zi. Desigur, ne dorim, de asemenea, ca școala să formeze atitudini și să cultive emoții nobile, care să motiveze comportamente bune și corecte în diverse momente ale vieții noastre.

Doamnelor și domnilor,

Vorbeam de un anume fel de școală care hrănește visele copiilor și le face posibile. Cum ajungem acolo? Sunt pași mulți, dar nu imposibil de făcut, și pentru aceasta educația are nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi: profesori, părinți, comunitate locală. De aceea, îi invit pe toți acei profesori dedicați care au preferat, ani la rând, să rămână discreți, dar să lucreze intens cu elevii lor, să se implice și în conducerea școlilor lor. Totodată, îi invit pe toți profesorii noștri să fie parte a unui proces de schimbare profundă a școlii românești: acela de a oferi fiecărui copil posibilitatea de a fi el însuși și de a se simți bine și împlinit la școală. Să transformăm școala în spațiul dezvoltării armonioase pentru fiecare elev.

Suntem într-un moment emoționant și frumos al începutului unui nou an școlar, un moment cu o rezonanță aparte în sufletele micilor boboci, care vin astăzi pentru prima dată la școală. Vă doresc tuturor, elevi, profesori și părinți, un an nou școlar bun! Un an în care provocările se transformă, prin efort comun, în reușite și experiențe frumoase.

Vă mulţumesc!"

Biroul de comunicare

Trimite email

sâmbătă, 24 octombrie 2026 la 16:49:14 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026

La Hard Rock Cafe

București