Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Cartea săptămânii’’- model de activitate literară

La ,,Miron Pompiliu” Ștei


,,Cartea săptămânii’’- model de activitate literară
Această activitate, numită sugestiv ,,Cartea săptămânii", este una dintre activităţile pe care le-am desfăşurat intens cu elevii de gimnaziu, în ultimii ani.

Acest proiect de activitate a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului, fiind iniţiat în școală încă din anul 2008. A purtat la început o denumire mai sofisticată, ,,Carte pentru minte şi suflet" şi se baza pe munca în echipă a elevilor din clasă.

În momentul de faţă, activitatea care îşi propune să stimuleze interesul elevilor pentru lectură s-a modificat, deoarece experienţa anilor trecuţi mi-a arătat faptul că forma de organizare a activităţii, pe echipe, avea avantaje, dar şi numeroase dezavantaje. În ultimii 3 ani, activitatea ,,Cartea săptămânii"a fost organizată sub o altă formă şi încet, încet tinde să devină una dintre activităţile obişnuite ale elevilor mei.

Activitatea aflată în discuţie se desfăşoară săptămânal, în cadrul orelor de limba şi literatura română, la clasele de gimnaziu şi se întinde pe parcursul a 15-20 de minute, pline de sensibilitate. În prima zi din săptămână, lunea, elevii care au citit în cursul săptămânii o carte sau fragmente dintr-o carte (un basm, o nuvelă, o schiţă, o povestire, o legendă etc.) prezintă în faţa clasei conţinutul acesteia, oferă informaţii despre colecţia şi editura la care a apărut, îşi exprimă opinia în legătură cu acţiunile din text sau faţă de personajele pe care le-au întâlnit, vorbesc despre sentimentele trăite pe parcursul lecturii. Copiii îşi împărtăşesc unii altora experienţa citirii unei cărţi şi trăiesc alături de colegi momente cu o puternică încărcătură emoţională. Pentru a facilita activitatea de prezentare a cărţii citite, elevii au la dispoziţie un jurnal de lectură structurat de profesorul de limba şi literatura română. Acest jurnal constituie un instrument de lucru eficient pentru elevul dispus să noteze pe parcursul lecturii impresiile de lectură şi citatele semnificative din textul citit. Cu ajutorul jurnalului de lectură, elevii pot realiza prezentări de carte surprinzătoare, chiar captivante, împletind informaţiile notate în jurnal cu prezentarea orală a textului citit. Este extrem de plăcut, în calitate de profesor, să asişti la o prezentare de carte, în cadrul căreia elevii poartă, efectiv, un dialog despre cartea citită şi fac schimb de opinii, care de care mai interesante. Cu atât mai reuşită este o prezentare de carte, cu cât creşte interesul colegilor pentru textul propus. De altfel, modul în care se desfăşoară această activitate, este foarte important; însufleţirea cu care un elev îşi prezintă textul citit, face ca acest text să fie mai atractiv sau mai puţin atractiv pentru restul colegilor. De aceea, evaluarea şi notarea elevului care realizează o prezentare de carte este proporţională cu numărul de pagini citite, cu modul în care a realizat prezentarea, dar mai ales cu stimulul pe care a reuşit elevul să-l producă asupra colegilor săi, cu interesul pe care l-a stârnit faţă de cartea citită, în rândurile elevilor clasei.

Elevii sunt evaluaţi de profesor şi notaţi cu puncte de la 1 la 10. De-a lungul semestrului, un elev va obţine un număr mai mare sau mai mic de puncte înregistrate în caietul special al profesorului, în funcţie de numărul de texte citite şi de modalitatea de prezentare a cărţii, în faţa clasei. Aceste puncte vor fi concretizate, la sfârşitul semestrului, în nota pentru lectura suplimentară, a fiecărui elev, notă ce se va trece în catalog.

La sfârşitul fiecărui an şcolar, se va acorda un premiu simbolic, pentru ,,cel/cea mai harnic/harnică cititor/cititoare a clasei".

Activitatea ,,Cartea săptămânii" devine astfel, din punctul meu de vedere, o strategie eficientă de stimulare a interesului pentru lectură, de dezvoltare a unor abilităţi de lucru pe text, dar mai ales de dezvoltare a abilităţilor de producere de text. Pot afirma cu tărie acest lucru, deoarece, în urma unor lecturi, elevii devin interesaţi să producă şi ei texte, fie modificându-le pe cele deja citite, fie realizând scrieri originale, imaginative. Această activitate evidenţiază, de asemenea, ardoarea şi pasiunea pentru lectură a unor elevi din clasele de gimnaziu. Aceste rezultate deosebite în privinţa lecturii s-au reflectat, evident, şi asupra activităţii de producere de text. Elevii care au fost desemnaţi pe parcursul anilor de studiu ,,cei mai harnici cititori", au dat dovadă de calităţi scriitoriceşti deosebite, de o exprimare nuanţată şi de un simţ artist, specific omului de litere.

Fără a avea pretenţia de a considera că e o activitate ce implică pe toţi elevii în aceeaşi măsură, ,,Cartea săptămânii" contribuie totuşi la direcţionarea elevului spre lumea lecturii, asigurând, într-o măsură mai mică sau mai mare, imboldul de care are nevoie elevul de gimnaziu pentru a citi ceva, din când în când. Mult succes tuturor dascălilor care își propun să readucă lectura printre activitățile obișnuite ale elevilor!

În loc de fotografii, am atașat un model al jurnalului de lectură, completat de un participant la activitate.

Director,

prof. Simona Pantea

Trimite email

duminică, 15 februarie 2026 la 09:58:11 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Bucurie sinceră!

Astăzi e 14 februarie!

Uraaaaaa!

Elle-Bella... cu siguranță, e îndrăgostită!

La Grădi 52, a făcut o nouă descoperire.

Liana i-a vrăjit din nou!