Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

,,Cartea săptămânii’’- model de activitate literară

La ,,Miron Pompiliu” Ștei

,,Cartea săptămânii’’- model de activitate literară

Această activitate, numită sugestiv ,,Cartea săptămânii", este una dintre activităţile pe care le-am desfăşurat intens cu elevii de gimnaziu, în ultimii ani.

Acest proiect de activitate a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului, fiind iniţiat în școală încă din anul 2008. A purtat la început o denumire mai sofisticată, ,,Carte pentru minte şi suflet" şi se baza pe munca în echipă a elevilor din clasă.
În momentul de faţă, activitatea care îşi propune să stimuleze interesul elevilor pentru lectură s-a modificat, deoarece experienţa anilor trecuţi mi-a arătat faptul că forma de organizare a activităţii, pe echipe, avea avantaje, dar şi numeroase dezavantaje. În ultimii 3 ani, activitatea ,,Cartea săptămânii"a fost organizată sub o altă formă şi încet, încet tinde să devină una dintre activităţile obişnuite ale elevilor mei.
Activitatea aflată în discuţie se desfăşoară săptămânal, în cadrul orelor de limba şi literatura română, la clasele de gimnaziu şi se întinde pe parcursul a 15-20 de minute, pline de sensibilitate. În prima zi din săptămână, lunea, elevii care au citit în cursul săptămânii o carte sau fragmente dintr-o carte (un basm, o nuvelă, o schiţă, o povestire, o legendă etc.) prezintă în faţa clasei conţinutul acesteia, oferă informaţii despre colecţia şi editura la care a apărut, îşi exprimă opinia în legătură cu acţiunile din text sau faţă de personajele pe care le-au întâlnit, vorbesc despre sentimentele trăite pe parcursul lecturii. Copiii îşi împărtăşesc unii altora experienţa citirii unei cărţi şi trăiesc alături de colegi momente cu o puternică încărcătură emoţională. Pentru a facilita activitatea de prezentare a cărţii citite, elevii au la dispoziţie un jurnal de lectură structurat de profesorul de limba şi literatura română. Acest jurnal constituie un instrument de lucru eficient pentru elevul dispus să noteze pe parcursul lecturii impresiile de lectură şi citatele semnificative din textul citit. Cu ajutorul jurnalului de lectură, elevii pot realiza prezentări de carte surprinzătoare, chiar captivante, împletind informaţiile notate în jurnal cu prezentarea orală a textului citit. Este extrem de plăcut, în calitate de profesor, să asişti la o prezentare de carte, în cadrul căreia elevii poartă, efectiv, un dialog despre cartea citită şi fac schimb de opinii, care de care mai interesante. Cu atât mai reuşită este o prezentare de carte, cu cât creşte interesul colegilor pentru textul propus. De altfel, modul în care se desfăşoară această activitate, este foarte important; însufleţirea cu care un elev îşi prezintă textul citit, face ca acest text să fie mai atractiv sau mai puţin atractiv pentru restul colegilor. De aceea, evaluarea şi notarea elevului care realizează o prezentare de carte este proporţională cu numărul de pagini citite, cu modul în care a realizat prezentarea, dar mai ales cu stimulul pe care a reuşit elevul să-l producă asupra colegilor săi, cu interesul pe care l-a stârnit faţă de cartea citită, în rândurile elevilor clasei.
Elevii sunt evaluaţi de profesor şi notaţi cu puncte de la 1 la 10. De-a lungul semestrului, un elev va obţine un număr mai mare sau mai mic de puncte înregistrate în caietul special al profesorului, în funcţie de numărul de texte citite şi de modalitatea de prezentare a cărţii, în faţa clasei. Aceste puncte vor fi concretizate, la sfârşitul semestrului, în nota pentru lectura suplimentară, a fiecărui elev, notă ce se va trece în catalog.
La sfârşitul fiecărui an şcolar, se va acorda un premiu simbolic, pentru ,,cel/cea mai harnic/harnică cititor/cititoare a clasei".
Activitatea ,,Cartea săptămânii" devine astfel, din punctul meu de vedere, o strategie eficientă de stimulare a interesului pentru lectură, de dezvoltare a unor abilităţi de lucru pe text, dar mai ales de dezvoltare a abilităţilor de producere de text. Pot afirma cu tărie acest lucru, deoarece, în urma unor lecturi, elevii devin interesaţi să producă şi ei texte, fie modificându-le pe cele deja citite, fie realizând scrieri originale, imaginative. Această activitate evidenţiază, de asemenea, ardoarea şi pasiunea pentru lectură a unor elevi din clasele de gimnaziu. Aceste rezultate deosebite în privinţa lecturii s-au reflectat, evident, şi asupra activităţii de producere de text. Elevii care au fost desemnaţi pe parcursul anilor de studiu ,,cei mai harnici cititori", au dat dovadă de calităţi scriitoriceşti deosebite, de o exprimare nuanţată şi de un simţ artist, specific omului de litere.
Fără a avea pretenţia de a considera că e o activitate ce implică pe toţi elevii în aceeaşi măsură, ,,Cartea săptămânii" contribuie totuşi la direcţionarea elevului spre lumea lecturii, asigurând, într-o măsură mai mică sau mai mare, imboldul de care are nevoie elevul de gimnaziu pentru a citi ceva, din când în când. Mult succes tuturor dascălilor care își propun să readucă lectura printre activitățile obișnuite ale elevilor!
În loc de fotografii, am atașat un model al jurnalului de lectură, completat de un participant la activitate.
Director,
prof. Simona Pantea

Trimite email
joi, 12 noiembrie 2026 la 12:01:44 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Joi, ne (în)cântă IRIS

Concert IRIS - Cristi Minculescu, Valter si Boro
la Hard Rock Cafe, București
joi, 12 noiembrie 2026, ora 21.00.