Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Rezoluția Consiliului Național al Rectorilor

În atenția studenților și a cadrelor universitare

Rezoluția Consiliului Național al Rectorilor

Rectorul Universității Agora din Oradea, dl prof. univ. dr. Ioan Dzițac, a participat, în perioada 7 - 9 octombrie 2016, la Consiliul Național al Rectorilor care s-a ținut în Centrul Universitar Târgu Mureș.

La reuniunea reprezentanților celor 70 de universități prezente au participat  ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, dl Mircea Dumitru, consilierul de Stat - Președinția României, Ligia Deca, precum și reprezentanți ai tuturor organismelor și instituțiilor implicate în învățământul superior.
În contextul acumulărilor și diversificării pieței educaționale europene și globale, CNR își asumă necesitatea creșterii performanței și competitivității sistemului național de învățământ superior și cercetare științifică, prin adoptarea unor măsuri ce vizează:
1.Aplicarea principiilor învățământului centrat pe student, în toate componentele vieții universitare, de la condiții de viață și studiu adecvate, până la programe de studii moderne și relevante, implicarea în activități de cercetare științifică de vârf și asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră și a reducerii abandonului universitar.
2.Susținerea unor creșteri bugetare anuale succesive de 13%, care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat educației. În mod similar, aceeași creștere succesivă anuală de 35% alocată cercetării, care în anul 2020 va atinge un procent de 1% din PIB-fonduri publice. O astfel de măsură, ar aduce pentru anul 2017 un procent de 4,2% din PIB pentru educație și 0,42% din PIB pentru cercetare.
3.Susținerea aplicării Legii educației în sensul finanțării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea și sustenabilitatea sistemului de învățământ superior.
4.Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naționale și cerințele economice de dezvoltare a României.
5.Clasificarea instituțiilor de învățământ superior și ierarhizarea programelor de studii, pe baza unei metodologii care să asigure obiectivitatea, transparența și relevanța procesului.
6.Necesitatea evaluării școlilor doctorale pe domenii, cu existența imperativă a unei componente internaționale și necesitatea evaluării modului de acordare a titlurilor de doctor.
7.Analiza publică a noilor standarde minimale CNATDCU pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de cercetare - dezvoltare, cu consultarea universităților în acest proces de analiză publică și aplicarea oricăror modificări, cel mai devreme începând cu anul universitar 2017 - 2018.
8.Organizarea programelor de formare la nivelurile 6, 7 și 8 de calificare, corespunzătoare ciclurilor de licență, masterat și doctorat, prin programe de studii de formare pe tot parcursul vieții, să se realizeze în exclusivitate în universități, conform practicilor europene, cu aplicarea unui sistem adecvat de asigurare a calității.
9.Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post conform practicilor internaționale, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică.
10.Reglementarea financiară a modului de derulare a cercetării științifice în instituțiile de învățământ superior, prin susținerea bugetară a pozițiilor de cercetători în universități și prin asigurarea și utilizarea competitivă a finanțării naționale și europene pentru cercetare.
11.Păstrarea clinicilor medicale universitare în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de profil, ca principală bază de formare practică a studenților, rezidenților și a specialiștilor, dar și ca o garanție a excelenței în activitatea acestora. În acest sens, reprezentanții învățământului superior medical își exprimă dezacordul referitor la proiectul OUG de modificare a Legii 95/2006 și solicită să fie consultate cu privire la modificările ce vizează conducerea secțiilor clinice și activitatea din centrele universitare medicale.
12.Susținerea sportului universitar și de performanță în universități.
(I.D.)

Trimite email
joi, 16 aprilie 2026 la 09:09:10 Ora de vară a Europei de Est