Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

,,Scriu cu alb pe alb, în zadar” (Ana Blandiana)

Joi, au fost înmânate premiile Revistei ,,Familia”


,,Scriu cu alb pe alb, în zadar” (Ana Blandiana)
Aula Magna a Universității din Oradea a găzduit, joi, 27 octombrie 2016, ,,un fel de lecție de literatură" (Ion Simuț), ,,un salon al Revistei ,,Familia" (Ioan Moldovan), cu prilejul înmânării premiilor Revistei de Cultură ,,Familia", ediția 2016.

Nici o exagerare în afirmațiile celor doi ,,familiști" orădeni, pentru simplul fapt că premianții, unul și unul, nu puteau fi primiți oriunde, iar premiile unei reviste care se respectă, cu nume și renume, sunt importante, bine primite și îi onorează pe cei merituoși, vezi afirmațiile Anei Blandiana sau ale celorlalți premianți de la ,,Viața Românească", ,,Orizont", ,,Hiperion" și ,,Convorbiri literare".

Așadar, pe covorul roșu al salonului Revistei ,,Familia" au pășit joi autori de literatură, prezentându-și cartea de vizită în fața studenților de la Litere (dar nu numai), liceenilor orădeni (de la ,,Iosif Vulcan", ,,Mihai Eminescu", ,,Emanuil Gojdu"...) gimnaziștilor din Oradea și Nojorid...

Lecția de literatură

La ,,lecția de literatură", cum spunea distinsul critic literar Ion Simuț în deschiderea evenimentului, am aflat (chiar de la domnia sa) că Revista ,,Familia" a împlinit anul trecut 150 de ani de la prima apariție, iar anul acesta, în primăvară, a sărbătorit 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în paginile sale. Am mai aflat că printre premianți avem reprezentanți de la alte reviste din țară (,,Viața Românească", ,,Orizont", ,,Hiperion" și ,,Convorbiri literare") și o poetă cu rădăcini adânc înfipte în pământul Oradiei, Ana Blandiana. ,,Aș vrea ca această întâlnire să fie și un fel de lecție de literatură. Nu vă speriați de cuvântul lecție, nu va fi nimic din ceea ce înseamnă o lecție aici, va fi o întâlnire cu literatura română contemporană în aspectele ei cele mai diverse. Aș vrea să o salut în mod deosebit pe poeta Ana Blandiana", a spus distinsul profesor universitar Ion Simuț. Iar Ioan Modovan, directorul Revistei ,,Familia" (moderatorul manifestării), văzând atâția cititori tineri în sală, nu putea să fie decât încântat, simțind ,,o mare bucurie și o bună stare sufletească".

Cel dintâi premiu a fost înmânat unui vrednic cercetător din Ungaria într-ale culturii și literaturii române, doamna Berény Mária, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. Doamnei Doina Cetea (bihoreancă la origini, care locuiește în Cluj-Napoca) i s-a înmânat premiul pentru literatura sa în proză și în versuri, dar și pentru 33 de ani în slujba breslei scriitoricești, premiul M.G. Samarineanu ex aequo. Același premiu (M.G. Samarineanu ex aequo) i s-a acordat doamnei profesor Maria Hulber (de la C.N. ,,Mihai Eminescu") pentru devoțiunea cercetării destinelor frânte... pentru cartea sa de debut - Memorialistica Detențiilor Postbelice Românești (2010), cu ,,Fețele sistemului represiv", capitol cheie în cartea domniei sale. Redactorul-șef al Revistei ,,Convorbiri literare", dl Cassian Maria Spiridon, a obținut un premiu Octav Șuluțiu pentru poezie, eseu și construcție culturală. În cuvântul său, redactorul-șef a făcut legătura dintre cele două reviste (,,Familia" și ,,Convorbiri literare"), liantul fiind Luceafărul poeziei românești. Același premiu (premiul Octav Șuluțiu) l-a obținut Irina Petraș (eseist și critic literar, din Cluj-Napoca), absentă de la eveniment pe motiv de boală. Un premiu Ovidiu Cotruș pentru excelență în studierea marilor scriitori a primit Mircea Mihăieș (din Timișoara), redactor-șef al revistei ,,Orizont", încântat de premiu, încântat de a fi slujit un an școlar la Vârciorog și mai cu seamă de debutul la Revista ,,Familia" (mediul prielnic și locul unde a avut să crească). Domnia sa avea să se întâlnească mai târziu (de la ora 14.00) cu studenții de la Litere spre a le prezenta volumele despre Faulkner și Joyce. Un premiu Alexandru Andrițoiu ex aequo a fost înmânat poetului și editorului Mircea Petean (din Cluj-Napoca) - ,,un ins locuit și îmboldit de foarte multe personaje" (după cum singur a recunoscut). Domnia sa ne-a citit din (pseudo)balada dedicată poetului Ioan Moldovan. Premiul Alexandru Andrițoiu s-a acordat lui Gelu Dorian, cel care a inițiat la Botoșani (în 1991) Festivalul de poezie ,,Mihai Eminescu", instituind premiul Mihai Eminescu, premiu cucerit de Ana Blandiana și Nicolae Prelipceanu (doi dintre premianții prezenți la eveniment). Gelu ne-a citit poezia dedicată lui Ioan Moldovan, intitulată ,,În Familie". Premiul Radu Enescu (premiul pentru poezie, critică de teatru și construcție culturală) a mers spre redactorul-șef al Revistei ,,Viața Românească", poetul Nicolae Prelipceanu; domnia sa ne-a dezvăluit ,,Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu". Premiul Iosif Vulcan pentru poezie, proză și construcție culturală a fost acordat anul acesta poetei Ana Blandiana.

,,Recunoștința mea pentru Revista ,,Familia" este nesfârșită"

,,Cu riscul de a părea sentimentală sau exagerată, vreau să vă spun că pentru mine un premiu obținut la Oradea este un premiu mai important decât orice premiu luat în orice parte a lumii. Am foarte multe argumente pentru asta. Aici am învățat să scriu; aici m-am format; aici am început să scriu; aici am mers la primul cenaclu literar... Aici am trăit primul scandal literar...pentru poezioara mea ,,Cântec haiducesc" (pentru ,,Hai să mergem, murgule, departe"), care a dus la desființarea cenaclului pentru că... (cică) s-a citit (aflat) despre rezistența din munți. De la Revista ,,Familia" am primit multe alte premii, care au fost mult mai importante pentru mine la ora respectivă. Era mama aici și eu, bineînțeles, doream să vin cât de des puteam la mama, dar nu aveam bani să plătesc trenul atât de des și de câte ori Revista ,,Familia" făcea ceva mă invita și pe mine și-mi plătea drumul... Ca să nu mai vorbesc despre faptul că în ultima mea intervenție, în 88-89, R.F. era condusă de Andrițoiu și Dumitru Chirilă, a fost singura revistă care mi-a propus să continui să scriu sub pseudonim. Deci nu ,,România literară", unde scriam de 20 de ani, cel puțin, săptămână de săptămână, ci Revista ,,Familia"...

Recunoștința mea pentru Revista ,,Familia" este nesfârșită", a conchis poeta Ana Blandiana.

,,Orologiu fără ore"

Am ascultat apoi poezii de Ana Blandiana, citite de domnia sa, din volumul ,,Orologiu fără ore", apărut în primăvară la Editura Humanitas, volum care putea fi cumpărat cu dedicație la sfârșitul întâlnirii.

,,Scriu cu alb pe alb, Deși știu că nimeni nu va putea să citească. Nici chiar eu, după ce voi fi uitat ce am scris. Binele este întotdeauna greu de înțeles...

Și scriu cu alb pe alb, în zadar".

Ovidiu Dan

Pentru mai multe poze (80 de poze), accesați ,,Scriu cu alb pe alb, în zadar” (Ana Blandiana).