Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Agenţia Bihor a Băncii Naţionale a României, la patru pași de centenar

Pe 10 noiembrie

Agenţia Bihor a Băncii Naţionale a României, la patru pași de centenar

Banca Națională a României participă direct la viața economică și social-culturală a Oradiei, ca cetățean instituțional, de acum 96 de ani! „Agenţia Oradea Mare" a Băncii Naţionale a României a luat ființă la data de 10 noiembrie 1920, după 40 de ani de la publicarea, în Monitorul Oficial nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, obiectivele Băncii Naţionale a României reuşind astfel să pătrundă şi în Transilvania şi Banat.

Împrejurările istorice au făcut ca instituţiile statului român să fie aşezate la loc de cinste în teritoriile ocupate de Imperiul Austro - Ungar abia după realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. Dar, Banca Naţională a României s-a preocupat încă de la înfiinţare (17/29 aprilie 1880) de extinderea activităţii sale pe întreg teritoriul ţării.       
Semnificativ este și faptul că Agenția Bihor își desfășoară activitatea în aceeași clădire din 1920. Cu o excepție -  pentru o scurtă perioadă de timp (1940-1945) funcţionarii au fost mutați la Beiuș (între 1944 - 1945) şi la Brad (între 14.09 - 09.10.1944), până la eliberarea Oradiei care fusese cedată Ungariei prin Dictatul de la Viena.
Imobilul în care Agenția Bihor a Băncii Naționale a României își desfășoară activitatea a fost construit între anii 1911 - 1913, cu destinaţia de sediu de bancă, după concepţia arhitectului Hubert Ioszef. În acest imobil, până în 1919  a funcţionat o filială a Băncii Austro-Ungare. Contractul de vânzare-cumpărare a fost perfectat între reprezentanţii statului român şi Comisiunea de lichidare a Băncii Austro-Ungare. Din punct de vedere arhitectural şi funcțional, imobilul reflectă concepţia anilor construcţiei - fiind proiectat cu dublă funcţionalitate - sediu de bancă şi locuinţe pentru conducere. Faţadele clădirii conţin elemente arhitecturale decorative specifice stilului neoclasic şi secession, cele principale fiind mai bogat ornamentate.
Încă din perioada devalorizării accelerate a argintului, Banca Națională a României a jucat un rol important prin dezvoltarea şi introducerea unui climat de ordine în circulaţia bănească, prin alimentarea permanentă cu monedă naţională, ieftinirea şi stabilizarea creditului, sprijinirea construirii pieței de capital, susținerea creării sistemului bancar modern, contribuția adusă la dezvoltarea capitalul autohton, astfel spus, a susținut și dezvoltat un climat de încredere pe piaţa banilor - factor vital în economia de piaţă - , limitând astfel practicile cămătăreşti în zona afacerilor mici şi mijlocii. Un scop principal al activităţii Băncii Naţionale a României a fost și sprijinirea economică şi culturală a românilor din Transilvania, a celor din Crişana în special.
Principalele atribuţii ale agenţiei după înfiinţarea în 1920 au fost retragerea din circulație a coroanelor austro - ungare și convertirea acestora în lei, contribuind intens la unificarea monetară a țării. De-a lungul timpului, activitățile și atribuțiile agenției au fost adaptate permanent astfel încât obiectivele Băncii Naționale a României și rolul acesteia să fie atinse și îndeplinite. La această dată, obiectivul fundamental al acestei instituții publice independente este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor (conform Statutului). Totodată, Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental.
Ancuța Foghiș

Trimite email
luni, 23 noiembrie 2026 la 01:11:29 Ora standard a Europei de Est