Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Cea mai bună selecţie de artă contemporană din ultimii ani, urmată de rarităţi de colecţie din istoria românilor

,,Toate-s vechi şi nouă toate”

Cea mai bună selecţie de artă contemporană din ultimii ani, urmată de rarităţi de colecţie din istoria românilor

Licitaţia Postmodernism şi Artă Contemporană alătură nume importante din arta plastică de la începutul şi mijlocul secolului XX: de la Marcel Iancu la Dumitru Gorzo, de la Corneliu Baba la Mircea Suciu, precum şi alte nume sonore pe care le veţi descoperi singuri.

Dintre piesele ,,cu greutate" ale licitaţiei, lucrarea Edgerunner („Alergătorul pe muchie") a lui Paul Neagu ne demonstrează cum oţelul sudat, topit de sensibilitatea unui artist, poate valora 50-60.000 de euro. Sculptura a participat în 1987 la expoziția Paul Neagu din Londra, organizată de prestigioasa Serpentine Gallery, dar și la expoziția retrospectivă a artistului dedicată de Muzeul Național de Artă al României în 1996-1997.
O operă cu totul inedită, pânza lui Ion Ţuculescu intitulată Jurământ (Amprente pe covor) (40.000 - 75.000 euro) poartă în sine amprentele pictorului însuşi. Tabloul a făcut parte din expoziţia retrospectivă Ion Țuculescu, București, 1967, încadrându-se în faza totemică a picturii ţuculesciene.
Nu veţi putea rămâne insensibili la tainele lucrării La pyramide rouge (10.000 - 15.000 de euro) a lui Horia Damian. În 1965, pe când artistul inaugura la Galeria Stadler din Paris seria Piramidelor, Michel Tapie nota pe marginea acesteia: ,,În mod tradiţional, piramida este un mormânt monumental ale cărei dimensiuni exterioare şi interioare ascund taine."
Şi peste toate cele 159 de opere contemporane, în aceeaşi zi, se aşterne istoria românilor.
Marţi seara (22.11.2016), veţi afla că ceasul lui Eminescu încă dă măsura timpului. În cadrul Licitaţiei ,,Istoria Românilor" va fi prezentă această piesă unicat, ceasul de buzunar ce a aparţinut lui Mihai Eminescu, cu dedicaţia ,,Maestrului slovei", din partea Junimiştilor. Preţul de pornire este de 5.000 de euro.
Licitaţia ,,Istoria Românilor" vă mai oferă însă o surpriză. Cea mai cunoscută reprezentare a lui Mihai Viteazul realizată în timpul vieţii sale de către Aegidus Sadeler II în 1601. Celebrul portret al lui Mihai Viteazul, pe cât de cunoscut este astăzi românilor, pe atât de ascuns a fost timp de aproape 250 de ani, descoperit de Nicolae Bălcescu împreună cu Alexandru Golescu în Biblioteca Regală din Paris. Gravura, de o valoare excepţională, are ca preț de pornire 2.500 de euro.
O şansă rarisimă este şi ,,Istoria revoluțiilor moderne din Valahia" (preţ de pornire: 8.000 de euro), de Anton-Maria del Chiaro, celebrul învățat italian ce a servit lui Constantin Brâncoveanu de sfetnic și secretar (Veneţia, 1718). Aceasta conține, între altele, gravura originală a portretului lui Constantin Brâncoveanu și al copiilor săi, realizată de Alexander a'Via.
Licitaţia se va încheia cu o piesă extrem de rară de colecție filatelică: Timbrul Cap de Bour 108 de parale (1858). Însoțit de două certificate de autenticitate, timbrul are un preţ de pornire de 9.000 de euro.
Licitaţia Postmodernism şi Artă Contemporană - marţi, 22 noiembrie, ora 19.30, Athénée Palace Hilton București.
Licitația ,,Istoria Românilor" - marţi, 22 noiembrie, ora 20.30, Athénée Palace Hilton București.
Veronica Leca
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Cea mai bună selecţie de artă contemporană din ultimii ani, urmată de rarităţi de colecţie din istoria românilor.

Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 11:09:03 Ora de vară a Europei de Est