Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Universitatea din Oradea, între primele 20 de universităţi din țară

În clasamentul național

Universitatea din Oradea, între primele 20 de universităţi din țară

Universitatea din Oradea se numără printre primele 20 de universităţi din România vizibile la nivel internaţional, conform unui studiu realizat pentru prima oară de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Şiinţifice.

Obiectivul Metarankingului Universitar 2016 a fost cunoașterea poziționării universităților românești în clasamentele internaționale de profil. De asemenea, raportul conține recomandări privind politicile publice în domeniul învățământului superior din România.
Raportul asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar - 2016 a fost elaborat de cei opt membri ai Grupului de experţi de înalt nivel (High Level Experts Group), numiţi prin Ordinul ministrului şi a ţinut cont de cele nouă clasamente internaţionale relevante care oferă un scor global şi care includ preponderent criteria şi indicatori academici.
În anul 2016, există 92 de universităţi în România, dintre care doar 20 au reuşit să treacă de pragul minimal al vizibilităţii în clasamentele internaţionale ale universităţilor bazate dominant pe indicatori academici. Universitatea din Oradea se poziţionează în categoria a 5-a alături de Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea ,,Dunărea de Jos" din Galaţi, Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Victor Babeş" din Timişoara, Universitatea ,,Ovidius" din Constanţa şi Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti şi alte instituţii academice non-universitare din România, a căror misiune este una de cercetare ştiinţifică şi nu explicit de educaţie, după cum urmează: Academia Română,  Institutul de Fizică Atomică, Institutul Național de Cercetare  și  Dezvoltarea Tehnologiilor Isotopice și Moleculare și Institutul de Științe Spațiale.
,,Dacă am raporta performanţa academică a universităţilor din clasamentele internaţionale şi la finanţarea/bugetul de care dispun - care contribuie la atragerea cercetătorilor de top -, atunci universităţile româneşti ar ocupa poziţii mult mai bune în aceste clasamente internaţionale", se arată în raport. Una dintre recomandările experţilor, în vederea atingerii acestui scop, ar fi ca aceste universităţi să fie susţinute prin politici specifice, în special financiare.
Autorii raportului susţin existenţa unui fond de competitivitate care să susţină universităţile româneşti vizibile internaţional şi al unui fond de excelenţă care să susţină universităţile româneşti cu potenţial de excelenţă, vizibile cu impact internaţional, dând exemplul Universităţii Babeş-Bolyai din România, care are un buget anual de aproximativ 10 de ori mai mic decât ultima clasată în clasamentul internaţional Academic Ranking of World Universities/ARWU (Washington State University).
Conducerea Universităţii din Oradea este mulţumită că politicile de susţinere a cadrelor didactice care fac performanţă dau roade după 3-4 ani de la aplicare, astfel încât, Universitatea din Oradea să fie bine clasată în ranking-urile naţionale şi internaţionale.
Raportul poate fi descărcat aici: https://www.edu.ro/raport-asupra-exerci%C8%9Biului-na%C8%9Bional-de-metaranking-universitar-2016.
Claudia Teodora Ignat

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:27 Ora de vară a Europei de Est