Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Universitatea din Oradea, între primele 20 de universităţi din țară

În clasamentul național

Universitatea din Oradea, între primele 20 de universităţi din țară

Universitatea din Oradea se numără printre primele 20 de universităţi din România vizibile la nivel internaţional, conform unui studiu realizat pentru prima oară de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Şiinţifice.

Obiectivul Metarankingului Universitar 2016 a fost cunoașterea poziționării universităților românești în clasamentele internaționale de profil. De asemenea, raportul conține recomandări privind politicile publice în domeniul învățământului superior din România.
Raportul asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar - 2016 a fost elaborat de cei opt membri ai Grupului de experţi de înalt nivel (High Level Experts Group), numiţi prin Ordinul ministrului şi a ţinut cont de cele nouă clasamente internaţionale relevante care oferă un scor global şi care includ preponderent criteria şi indicatori academici.
În anul 2016, există 92 de universităţi în România, dintre care doar 20 au reuşit să treacă de pragul minimal al vizibilităţii în clasamentele internaţionale ale universităţilor bazate dominant pe indicatori academici. Universitatea din Oradea se poziţionează în categoria a 5-a alături de Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea ,,Dunărea de Jos" din Galaţi, Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Victor Babeş" din Timişoara, Universitatea ,,Ovidius" din Constanţa şi Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti şi alte instituţii academice non-universitare din România, a căror misiune este una de cercetare ştiinţifică şi nu explicit de educaţie, după cum urmează: Academia Română,  Institutul de Fizică Atomică, Institutul Național de Cercetare  și  Dezvoltarea Tehnologiilor Isotopice și Moleculare și Institutul de Științe Spațiale.
,,Dacă am raporta performanţa academică a universităţilor din clasamentele internaţionale şi la finanţarea/bugetul de care dispun - care contribuie la atragerea cercetătorilor de top -, atunci universităţile româneşti ar ocupa poziţii mult mai bune în aceste clasamente internaţionale", se arată în raport. Una dintre recomandările experţilor, în vederea atingerii acestui scop, ar fi ca aceste universităţi să fie susţinute prin politici specifice, în special financiare.
Autorii raportului susţin existenţa unui fond de competitivitate care să susţină universităţile româneşti vizibile internaţional şi al unui fond de excelenţă care să susţină universităţile româneşti cu potenţial de excelenţă, vizibile cu impact internaţional, dând exemplul Universităţii Babeş-Bolyai din România, care are un buget anual de aproximativ 10 de ori mai mic decât ultima clasată în clasamentul internaţional Academic Ranking of World Universities/ARWU (Washington State University).
Conducerea Universităţii din Oradea este mulţumită că politicile de susţinere a cadrelor didactice care fac performanţă dau roade după 3-4 ani de la aplicare, astfel încât, Universitatea din Oradea să fie bine clasată în ranking-urile naţionale şi internaţionale.
Raportul poate fi descărcat aici: https://www.edu.ro/raport-asupra-exerci%C8%9Biului-na%C8%9Bional-de-metaranking-universitar-2016.
Claudia Teodora Ignat

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:05 Ora standard a Europei de Est