Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Transilvania, starea noastră de veghe”, de Ioan-Aurel Pop

Joi, la Biblioteca Universității, lansare de carte

„Transilvania, starea noastră de veghe”, de Ioan-Aurel Pop

Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Universităţii din Oradea vă invită joi, 8 decembrie 2016, ora 11.30 la lansarea de carte „Transilvania, starea noastră de veghe", de Ioan-Aurel Pop

Evenimentul va avea loc în Sala de conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea.
Ioan-Aurel Pop, istoric român, profesor universitar şi membru al Academiei Române este director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române şi a condus, atât Institutul Cultural Român din New York, cât şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.
Din anul 2012 este rector al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. În anul 1989 a obţinut doctoratul în istorie cu teza intitulată ,,Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV - XVI". Temele predilecte de cercetare fac parte parte din domeniul istoriei medievale şi moderne timpurii precum: instituţii ale Transilvaniei, naţiunea medievală, paleografia latină şi limba latină ca limbă a izvoarelor etc. Preocupat de istoria Transilvaniei, este autor a peste 50 de cărţi, tratate şi manuale şi a peste 300 de studii şi articole publicate la edituri de prestigiu şi în periodice din peste 20 de ţări. Din anul 2015, este preşedintele Comitetului Naţional al Istoricilor din România şi reprezentantul României în Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice.
Ioan-Aurel Pop este o personalitate eminentă, iar culegerea „Transilvania, starea noastră de veghe" atestă acest lucru. Autorul face, în cartea dumnealui, „o pledoarie pentru echilibru, convins fiind de relativitatea cunoaşterii trecutului şi de imposibilitatea aflării adevărului absolut", după cum scrie Mircea Muthu. În cartea sa, Ioan-Aurel Pop abordează teme precum: Şcoala Ardeleană şi naţiunea română din Transilvania în Secolul Luminilor, Marea Unire şi Sărbătoarea Naţională, Contribuţia Transilvăneană la fondarea Academiei Române, Despre educaţie prin limbă şi istorie etc. De asemenea, istoricul evocă în paginile sale nume importante ale istoriografiei româneşti: Hadrian Daicoviciu, Pompiliu Teodor şi Ştefan Pascu. Cartea de faţă poate fi considerată o adevărată carte de vizită a autorului pentru care istoria este însăşi temelia prezentului. Istoria Transilvaniei noastre este plină de durere şi de învăţăminte. „Organizarea modernă a Transilvaniei s-a datorat în mare masură ordinii imperiale româno-germane şi, cu precădere, reformelor înfăptuite de împăraţii Maria Terezia şi Iosif al II-lea. Echilibrul politic, religios şi etnico-naţional din Transilvania în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea - atâta cât a fost - s-a realizat, promovat şi dezvoltat graţie rolului de arbitru jucat de Viena." (fragment din carte)
Activitatea domnului Ioan-Aurel Pop stă sub semnul unui îndemn pe care l-a respectat cu sfinţenie încă din copilărie: „Fă ce vrei, dar fii primul în ceea ce faci", i-a spus tatăl dumnealui în momentul în care tânărul Ioan-Aurel Pop s-a aplecat asupra studiului istoriei.
În cartea sa, „Transilvania, starea noastră de veghe", istoricul, academicianul şi profesorul universitar, Ioan-Aurel Pop, „restituie la modul ştiinţific, dar şi afectiv, o forma mentis autohtonă, continuând astfel linia de referinţă a istoricilor şi universitarilor români", declară criticul şi istoricul literar, Mircea Muthu. Istoricul Emil Turdeanu afirmă că „ardelenismul este o formă cotidiană de existenţă, iar transilvanii sunt esenţa românismului". De la Ioan-Aurel Pop învăţăm o lecţie de istorie.
Vă aşteptăm la o întâlnire de excepţie cu istoria Transilvaniei!
Claudia Teodora Ignat

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 03:31:30 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.