Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Transilvania, starea noastră de veghe”, de Ioan-Aurel Pop

Joi, la Biblioteca Universității, lansare de carte

„Transilvania, starea noastră de veghe”, de Ioan-Aurel Pop

Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Universităţii din Oradea vă invită joi, 8 decembrie 2016, ora 11.30 la lansarea de carte „Transilvania, starea noastră de veghe", de Ioan-Aurel Pop

Evenimentul va avea loc în Sala de conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea.
Ioan-Aurel Pop, istoric român, profesor universitar şi membru al Academiei Române este director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române şi a condus, atât Institutul Cultural Român din New York, cât şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.
Din anul 2012 este rector al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. În anul 1989 a obţinut doctoratul în istorie cu teza intitulată ,,Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV - XVI". Temele predilecte de cercetare fac parte parte din domeniul istoriei medievale şi moderne timpurii precum: instituţii ale Transilvaniei, naţiunea medievală, paleografia latină şi limba latină ca limbă a izvoarelor etc. Preocupat de istoria Transilvaniei, este autor a peste 50 de cărţi, tratate şi manuale şi a peste 300 de studii şi articole publicate la edituri de prestigiu şi în periodice din peste 20 de ţări. Din anul 2015, este preşedintele Comitetului Naţional al Istoricilor din România şi reprezentantul României în Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice.
Ioan-Aurel Pop este o personalitate eminentă, iar culegerea „Transilvania, starea noastră de veghe" atestă acest lucru. Autorul face, în cartea dumnealui, „o pledoarie pentru echilibru, convins fiind de relativitatea cunoaşterii trecutului şi de imposibilitatea aflării adevărului absolut", după cum scrie Mircea Muthu. În cartea sa, Ioan-Aurel Pop abordează teme precum: Şcoala Ardeleană şi naţiunea română din Transilvania în Secolul Luminilor, Marea Unire şi Sărbătoarea Naţională, Contribuţia Transilvăneană la fondarea Academiei Române, Despre educaţie prin limbă şi istorie etc. De asemenea, istoricul evocă în paginile sale nume importante ale istoriografiei româneşti: Hadrian Daicoviciu, Pompiliu Teodor şi Ştefan Pascu. Cartea de faţă poate fi considerată o adevărată carte de vizită a autorului pentru care istoria este însăşi temelia prezentului. Istoria Transilvaniei noastre este plină de durere şi de învăţăminte. „Organizarea modernă a Transilvaniei s-a datorat în mare masură ordinii imperiale româno-germane şi, cu precădere, reformelor înfăptuite de împăraţii Maria Terezia şi Iosif al II-lea. Echilibrul politic, religios şi etnico-naţional din Transilvania în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea - atâta cât a fost - s-a realizat, promovat şi dezvoltat graţie rolului de arbitru jucat de Viena." (fragment din carte)
Activitatea domnului Ioan-Aurel Pop stă sub semnul unui îndemn pe care l-a respectat cu sfinţenie încă din copilărie: „Fă ce vrei, dar fii primul în ceea ce faci", i-a spus tatăl dumnealui în momentul în care tânărul Ioan-Aurel Pop s-a aplecat asupra studiului istoriei.
În cartea sa, „Transilvania, starea noastră de veghe", istoricul, academicianul şi profesorul universitar, Ioan-Aurel Pop, „restituie la modul ştiinţific, dar şi afectiv, o forma mentis autohtonă, continuând astfel linia de referinţă a istoricilor şi universitarilor români", declară criticul şi istoricul literar, Mircea Muthu. Istoricul Emil Turdeanu afirmă că „ardelenismul este o formă cotidiană de existenţă, iar transilvanii sunt esenţa românismului". De la Ioan-Aurel Pop învăţăm o lecţie de istorie.
Vă aşteptăm la o întâlnire de excepţie cu istoria Transilvaniei!
Claudia Teodora Ignat

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:16 Ora standard a Europei de Est