Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Relevanța activităților științifice ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar

Sesiunea de comunicări: Problematica activităților științifice și intelectuale


Relevanța activităților științifice ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar
În consens cu înalta misiune asumată, Casa Corpului Didactic a județului Bihor contribuie la dezvoltarea profesională a personalului din învățământul preuniversitar printr-un program de activități complexe, destinate perfecționării științifice.

Astfel, în 24 noiembrie 2016, la sediul instituției s-a desfășurat Sesiunea de comunicări științifice cu tema Problematica activităților științifice și intelectuale, care s-a bucurat de o largă receptare în rândul participanților. Invitatul de onoare al evenimentului a fost doamna prof. univ. dr. Florica Ștefănescu de la Facultatea de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Oradea, personalitate academică recunoscută datorită contribuțiilor sale în domeniul economiei.

În cuvântul de deschidere, rostit în prezența unui public, format din aproximativ 100 de cadre didactice, doamna director al CCD Bihor, prof. Carmen Bodiu, a reliefat rolul și importanța problematicii tratate în lucrările științifice propuse, considerând că, prin aceasta, se întâmpină în mod fericit nevoia de continuă afirmare a cadrelor didactice pe plan didactic și științific.

Într-o captivantă intervenție, menită să provoace un orizont de așteptare, doamna prof. univ. dr. Florica Ștefănescu a susținut necesitatea ideii ca profesorii din învățământul preuniversitar să mențină un contact nemijlocit cu lumea academică și să participe continuu la propria formare prin elaborarea de lucrări științifice. Prelegerea domniei sale s-a axat în jurul unor puncte de maxim interes pentru cadrele didactice înscrise la studii doctorale ori la examenul național de obținere a gradului didactic I. Tehnicile de elaborare a unei lucrări științifice reprezintă un adevărat tur de forță intelectuală pentru orice aspirant la un titlu academic sau didactic, iar acestea trebuie să respecte anumite condiții obligatorii de redactare. Într-un demers logic și coerent, abil argumentat, invitata de onoare a sesiunii a subliniat etapele de lucru, exigențele documentării, metodele de cercetare propriu-zisă, strategiile de organizare și de prelucrare a datelor culese, identificarea și reliefarea elementelor de noutate, modalitățile de inserare a citatelor și formele concrete de redactare a lucrării. Doamna Florica Ștefănescu a făcut o adevărată pledoarie în favoarea respectării normelor de probitate profesională, avertizând asupra riscurilor plagiatului, considerat o gravă formă de fraudă academică. În încheierea discursului, s-a referit la revistele de specialitate din țară și din străinătate, la publicațiile cu cotație academică ISI (International Science Index), editate strict sub procedura de selecție cunoscută sub denumirea peer review.

Cea de-a doua parte a sesiunii a constat în prezentarea propriu-zisă a lucrărilor înscrise în programul evenimentului. Referitor la modul de abordare a lucrărilor, d-na prof. dr. Popa Rodica a evidențiat o parte din tematica celor 51 de lucrări cuprinse în program, perfect armonizate problematicii: metode de cercetare științifică, condiții de redactare a lucrărilor științifice, tehnici de studiu, relevanța activităților științifice organizate de cadrele didactice în procesul instructiv-educativ, modul de concepere a referințelor bibliografice și de elaborare a bibliografiilor de specialitate etc.

Participanții și-au susținut rezultatele propriilor cercetări în forme cât mai persuasive, recurgând la strategii demonstrative, la imagini sugestive ori la înregistrări realizate în timpul desfășurării unor proiecte. Fiecare intervenție s-a distins prin rigoarea științifică, prin pasiunea pentru detaliu și prin identificarea unor forme cât mai atractive de aplicare a rezultatelor inovative în activitatea didactică de zi cu zi.

Pentru început, psihologii Alin Crețu și Crina Crețu au ilustrat modul de formare a competenței informaționale, fundamentată pe latura comunicativ-funcțională, în lucrarea teoretică intitulată Dezvoltarea competențelor informaționale din perspectiva nivelurilor școlare. Aspectele conceptuale s-au regăsit într-o viziune dinamică și concisă, bazată pe exemple edificatoare din practica terapiei cognitiv-comportamentale.

Printr-un demers științific riguros documentat, dar străbătut de o sensibilă notă afectivă, doamna profesor Carmen Bodiu, director al Casei Corpului Didactic Bihor, a evocat personalitatea lui Iosif Vulcan, mentor și îndrumător spiritual al Revistei de cultură Familia, publicație strămutată, încă din primii săi ani de viață, pe meleagurile orădene. Lucrarea intitualtă Lucian Drimba. Pe urmele lui Iosif Vulcan a revelat faptul că premisele acestei incursiuni biografice, dublate de o atentă receptare critică, se regăsesc în scrierile cărturarului Lucian Drimba, ale cărui cercetări au adus la lumină o bogată dimensiune culturală ce definește spiritul locului.

În Metode de cercetare documentară a memorialisticii detențiilor postbelice românești, doamna prof. dr. Maria Hulber, metodist al CCD Bihor, a împărtășit celor prezenți o selecție din metodele de cercetare aplicate în etapa documentării, a prelucrării datelor culese și a redactării tezei sale de doctorat în Filologie.

În încheiere, doamna profesoară Maria Tănase, de la Școala Gimnazială ,,Octavian Goga" din Oradea, și-a completat lucrarea, intitulată Valorificarea cercetării științifice asupra mediului înconjurător, cu o suită de exemple de bune practici obținute în urma aplicării proiectelor de studiere a mediului alături de elevii săi din învățământul preuniversitar.

Sesiunea de comunicări științifice a provocat un deosebit interes în rândul cadrelor didactice, atât prin ținuta materialelor prezentate, cât și prin cadrul privilegiat de exprimare a fiecărui dascăl pasionat de problematica aleasă. În perioada următoare, cei preocupați de latura propriei dezvoltări profesionale, sunt invitați să participe și la alte forme de manifestare științifică propuse de Casa Corpului Didactic Bihor: simpozioane, seminarii, mese rotunde și școli de vară.

Prof. dr. metodist Maria Hulber

Casa Corpului Didactic Bihor