Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Precizări referitoare la Raportul Curții de Conturi pe anul 2015

Primim de la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva (București)

Precizări referitoare la Raportul Curții de Conturi pe anul 2015

În urma articolelor recente din presă referitoare la Raportul Curții de Conturi privind activitatea Regiei Naționale a Pădurilor pe anul 2015, facem următoarele precizări.

Prin Raportul de Control nr. 4719 și Decizia 13/2016, Curtea de Conturi a recomandat efectuarea demersurilor legale, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru identificarea, delimitarea și constituirea unor perimetre de regenerare a terenurilor parcurse cu tăieri unice sau definitive, în pădurile proprietate privată pentru ,,circa 500.000 de hectare de pădure neadministrată forestier". Având în vedere că Regia Națională a Pădurilor - Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, nu are atribuții legale în derularea acestei activități și nu deține informații despre suprafețele aflate în altă formă de proprietate decât cea a statului român și neadministrate forestier, s-a adresat autorității publice centrale care răspunde de silvicultură pentru obținerea acestor date și stabilirea unei modalități de aplicare a măsurilor recomandate de auditorii Curții de Conturi a României.
Până în prezent, solicitarea transmisă de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva anul trecut nu a fost soluționată.
Menționăm că Regia Națională a Pădurilor - Romsilva își îndeplinește toate obligațiile legale privind regenerările pădurilor din fondul forestier de stat, numai în anul 2015, la care face referire Curtea de Conturi, depășindu-și ținta de împădurire, pentru suprafața forestieră administrată, planul anual de regenerare fiind realizat în proporție de 110,6%, adică 16.732 de hectare prin regenerări naturale și artificiale, pentru care s-au investit 109,6 milioane de lei.
În cei peste 25 de ani de activitate a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, au fost regenerate natural și artificial pentru 528.000 de hectare din fondul forestier de stat.
Cât privește contribuțiile la Fondul de Conservare și la Fondul de Mediu, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a folosit formula de calcul recomandată de Ministerul Finanțelor Publice, o altă formulă de calcul, precum cea recomandată de auditorii Curții de Conturi a României, putând să creeze un prejudiciu la Bugetul de Stat de peste 1,6 milioane de lei.
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva nu a înregistrat și nu înregistrează restanțe la Bugetul de Stat, Fondul de Conservare și la Fondul de Mediu. De altfel, pentru Fondul de Conservare există conturi distincte, fondurile neputând fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de legislația în vigoare.
De altfel, în anul 2015, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a vărsat la Bugetul Consolidat de Stat, în total, peste 540 de milioane de lei.
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, în suprafață de 3,145 milioane de hectare, și respectă întocmai cadrul legal existent. (B.P.)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 21:03:12 Ora de vară a Europei de Est