Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Unde ne sunt intelectualii?

,,Curtea de la Argeș” nr. 3/2017

Unde ne sunt intelectualii?

,,Auzim de multe ori întrebări - reproșuri de genul: unde ne sunt intelectualii, de ce nu intră în politică, de ce nu-și spun părerea despre... și despre...? Justificate întrebări, mai puțin justificate reproșuri - și unele și altele, cu explicații relativ simple", se spune în deschiderea editorialului, cu acest titlu ,,Unde ne sunt intelectualii?"

Iar în încheiere apare o altă întrebare (versiune): ,,Unde ne sunt elitele?"
Răspunsurile le găsiți lecturând revista la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
În Timpul din 13 iunie 1881, Domnul Eminescu scris-a despre mișcarea alegătorilor români din Transilvania și Țara Ungurească. Iar în continuare, pe aceeași pagină (a II-a), este publicat Apelul Identitate, suveranitate și unitate națională (Apelul unor membri ai Academiei Române, către Poporul Român, către instituțiile Statului Român); apelul a fost inițiat de academicienii Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Păun și semnat de peste 100 de membri ai Academiei Române, 9 februarie 2017. Apelul l-ați putut citi și dumneavoastră, stimați prieteni și cititori, la vremea respectivă, pe ovidan.ro Despre povestea Meșterului Manole, despre Ana sau domnița Caplea scrie Horia Bădescu în Lacrima Caplei. Johan Galtung e la episodul al II-lea cu O teorie a păcii. Abordare dinspre entropie. Radu Pintea vorbește despre noul regn (al informaticii) care se diferențiază de ,,containerele fizice, de ghidajele și distribuitoarele informației, de perifericele terminale ale acestora din familia ecranelor și a tastaturilor". Mihai Nadin ni-l readuce în atenție pe regretatul academician Solomon Marcus în Matematicianul ca povestitor. În Omul Poeticii Matematice, distinsul academician (Solomon Marcus) este denumit de către Octavian Sachelarie drept ,,patriarhul matematicii românești". În aceeași rubrică (In memoriam Solomon Marcus), Eufrosina Otlăcan (care i-a fost studentă)  își amintește cu multă plăcere despre deschiderea pe care i-au dat-o cursurile de analiză matematică (în cadrul seminarului condus pe atunci de asistentul universitar Solomon Marcus). Citim apoi un Laudatio la Iași și relatări din spațiul  Bacăului său natal, dar și despre prima întâlnire cu Solomon Marcus a Laviniei Spandonide, în 2005, la New Europe College. M.N. Rusu face vorbire despre o ediție jubiliară Eminescu 1939 (o ediție de excepție) Ediția jubiliară a Municipiului București: Eminescu. Poezii, cu ocazia împlinirii a cinci decenii de la moartea poetului 1889-1939, iunie 15. În Știința, parte a culturii, acad. Alexandru Boboc publică articolul Carnap despre semnificația logicismului în filosofia matematicii...
Dar câte nu veți putea afla lecturând, așa cum spunem la început, numărul din martie al Revistei de Cultură ,,Curtea de la Argeș", la adresa:  www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan  

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:59:24 Ora de vară a Europei de Est