Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Pedagogia gândirii critice și provocările noilor educații

Argument


Pedagogia gândirii critice și provocările noilor educații
Cercetarea în domeniul didacticii moderne, articulată pe noile provocări ale educației, a generat, de-a lungul timpului, o adevărată tradiție intelectuală la Casa Corpului Didactic a Județului Bihor.

În virtutea unui principiu al continuității și al exigenței față de propria formare a cadrelor didactice, cel de-al XI-lea Simpozion Interjudețean înscris în programul instituției a propus o incitantă și foarte actuală temă de dezbatere: Pedagogia spiritului critic. Invitatul de onoare al prezentei sesiuni a fost domnul conf. univ. dr. Dan Pătroc de la Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul de Științe ale Educației, din cadrul Universității din Oradea.

Cu acest prilej, Editura Didactica Militans - Casa Corpului Didactic a Județului Bihor a pregătit un târg de carte școlară destinată profesorilor din învățământul primar, oferindu-le prilejul de a consulta o varietate de auxiliare școlare, seturi de caiete pentru activitatea independentă și culegeri pentru pregătirea evaluărilor naționale. Materialele expuse au fost realizate atât pe suport tipărit, cât și electronic, în vederea integrării mijloacelor multimedia în procesul de predare-învățare.

Alegerea problematicii a fost motivată de constatarea că realitățile și necesitățile lumii contemporane provoacă o schimbare de paradigmă în distribuția rolurilor educaționale. Din ce în ce mai vizibil, rolul profesorului este acum acela de a educa o anumită autonomie cognitivă a elevului, prin stimularea spiritului critic și prin încurajarea acestuia de a contribui activ la propria formare. Adaptarea la exigențele unei didactici moderne încurajează asimilarea unei game largi de competențe intelectuale care să-i facă pe elevi mai flexibili la diferite metode de învățare, mai implicați în contextul educativ.

Noi paradigme educaționale - noi provocări didactice

La evenimentul din 30 martie 2017 și-au anunțat participarea 80 de autori și coautori de articole științifice elaborate pe marginea problematicii propuse, reprezentând cadre didactice de la toate nivelurile de învățământ, profesori documentariști și personal didactic auxiliar. Titlurile înscrise pe agenda simpozionului au asigurat o distribuție uniformă a tuturor aspectelor vizate, precum metodologia dezvoltării spiritului critic, conexiunile dintre creativitate și spiritul critic, exemple de bune practici în proiectarea didactică și realizarea concretă a scenariilor schițate, relația dintre gândirea critică și operațiile învățării, dezvoltarea spiritului reflexiv etc.

În cuvântul de întâmpinare, doamna prof. Carmen Bodiu, director al CCD Bihor, a remarcat că educația orientată spre formarea spiritului critic încurajează elementele inedite, novatoare, exersarea structurilor de gândire și asimilarea unui limbaj critic elaborat. De la atitudine, comportament vizibil și până la dimensiunea cognitivă și de limbaj, exercițiul spiritului critic își dovedește, mai ales la vârsta adolescenței, potențialul inepuizabil de transformare interioară a omului. Conceptul înrudit de ,,gândire critică" are numeroase accepțiuni, nu întotdeauna convergente, ce presupun atitudini contrare curentelor consacrate de gândire, o opoziție explicită față de opinia majorității, refuzul conformismului și al lejerei acceptări a unor puncte de vedere. Se fundamentează pe abilitățile de a raționa logic și coerent, de a argumenta riguros și pertinent propriile idei, opinii, valori. În acest nou context educațional, rolul cadrului didactic este esențial, căci numai prin artă pedagogică și subtilitate metodologică poate deveni un călăuzitor al elevului printre sinuoasele și îndelungile etape ale formării spiritului critic.

Domnul conf. univ. dr. Dan Pătroc a sistematizat istoricul gândirii critice și evoluția conceptului în întreaga lume, evidențiind faptul că fenomenul a pătruns în domeniul științelor pedagogice dinspre alte discipline socio-umane, precum logica, epistemologia și filosofia, ce produc o temeinică structurare a operațiilor cognitive. Născută sub semnul raționalismului iluminist, gândirea critică s-a impus printr-o însemnată dimensiune socială. Neputând fi supusă unei cuantificări în demersul educativ, este important să distingem gradul de satisfacție al elevilor pentru o anumită activitate desfășurată în universul școlar. Raporturile dintre adulți (părinți și cadre didactice) și elevi au suferit sensibile transformări în ultimii ani, odată cu schimbarea mentalității tinerei generații, a concepției despre învățare și despre propria educație. Devine necesară construirea unui edificiu stimulativ de învățare, a unui cadru problematizant, care să-i atragă pe elevii de astăzi spre spațiul convențional al școlii, să le ofere subiecte de analiză critică, să intre în armonie cu preocupările lor.

Într-o consistentă intervenție, doamna prof. dr. metodist Rodica Popa a expus principiile gândirii critice, făcând o convingătoare pledoarie pentru formarea spiritului critic încă din primii ani ai școlarității. Astfel, conceptul de ,,gândire critică" propune o constelație de contextualizări, trăsături, caracteristici fundamentale. Ea reprezintă o capacitate care trebuie dezvoltată și încurajată într-un mediu adecvat, deoarece nu se dobândește spontan, ci se învață constant prin practica ei cotidiană și, mai ales, prin conștientizarea acestei practici. E un mod specific de funcționare a minții omenești care presupune activism, flexibilitate și deschidere spre o schimbare autentică și inovare. Ca orice proces complex, formarea gândirii critice parcurge câteva etape esențiale, precum asimilarea de cunoștințe, edificarea unor credințe și convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii ferme, manifestarea unor comportamente adecvate și eficiente, afirmarea unor abilități cognitive superioare, reflexive. Dintre condițiile obligatorii ale afirmării gândirii critice, s-au semnalat următoarele: crearea unor situații de învățare, a unor ocazii de exersare a proceselor gândirii; încurajarea gândirii independente; acceptarea diversității de opinii și idei; implicarea activă a elevilor prin colaborare și cooperare pentru a descoperi soluții adecvate la probleme; aprecierea pozitivă a gândirii critice în orice situație; manifestarea încrederii față de capacitatea fiecărui elev de a gândi în mod critic.

Asaltul bunelor practici

A doua parte a simpozionului a fost dedicată prezentării lucrărilor metodico-științifice elaborate de către cadrele didactice.

Doamna prof. Crăciun Alexandrina de la Colegiul Național ,,Iosif Vulcan" Oradea și domnul prof. Crăciun Ilie Viorel de la Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu" Oradea au susținut lucrarea Dimensiunile creativității. Cultivarea creativității și gândirii critice la elevi. Autorii au demonstrat una dintre tezele înaintate de antevorbitorii lor, aceea că între stimularea spiritului critic și extensiile creativității și imaginației există o strânsă legătură.

Doamna prof. Dvorzsik Mariana de la Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia" Oradea a însuflețit audiența prin intermediul unui film didactic, produsul final al unui proiect desfășurat cu elevii de liceu: Diagrama Venn și rolul ei în dezvoltarea gândirii critice a elevilor. Trebuie menționat aici un aspect remarcabil, și anume că recursul la materialele ce îmbină o pluralitate de limbaje (așa cum sunt cele audio-video) are un impact deosebit asupra publicului aflat în spațiul prezentărilor de materiale științifice, aducând cu sine dinamica vieții și oportunitatea validării și creditării publice a respectivei activități.

O serie de articole și-au îndreptat atenția spre aspectele metodologice, etape redutabile și de neocolit în educarea spiritului critic. Doamna prof. Hinț Florentina-Gianina a reliefat câteva Metode și tehnici de dezvoltare a spiritului critic, doamna prof. Moraru Olimpia a concretizat o serie de Modalități de dezvoltare a gândirii critice la elevi, iar domnul prof. Petrica Gabriel-Florin s-a ocupat de Învățarea prin cooperare și dezvoltarea gândirii critice în orele de matematică. Toți cei trei profesori amintiți predau la Școala Gimnazială Nr. 3 Bălaia. Abordările acestor materiale au ilustrat latura aplicativă a metodelor specifice, fie prin receptarea textului la prima vedere în orele de limba și literatura română, fie prin exerciții și probleme rezolvate în orele de matematică.

Seria demonstrativă s-a finalizat printr-o interesantă incursiune prin Metode interactive în dezvoltarea gândii critice la preșcolari, prin intermediul căreia doamna prof. Tănase Maria de la Școala Gimnazială ,,Octavian Goga" Oradea (structura Grădinița Nr. 42) a convins auditoriul că niciodată nu este prea devreme pentru inițierea copiilor în operații ale gândirii critice. Preșcolarii pot fi motivați prin metode adaptate vârstei lor, precum învățarea prin cooperare, lucrul în perechi, pălăriile gânditoare, cubul, turul galeriei sau ciorchinele.

La încheierea lucrărilor simpozionului, aprecierea pozitivă a modului de organizare, a ideilor enunțate într-un dialog viu și a practicilor didactice gândite în spirit critic, a relevat interesul cadrelor didactice pentru problematica supusă analizei și dezbaterilor. Ritmul alert al transformărilor lumii, pătrunderea în societate a diferitelor platforme alternative de învățare, precum și diversitatea conținuturilor învățării ne determină să privim deschis, analitic, dar și circumspect, cu discernământ, noile structuri create în toate dimensiunile vieții.

Prof. dr. metodist Maria Hulber

Casa Corpului Didactic a Județului Bihor

Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Pedagogia gândirii critice și provocările noilor educații.