Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Proiectul pentru deminarea pământului și a schitului românesc din Iordan

Deminarea schitului

Proiectul pentru deminarea pământului și a schitului românesc din Iordan

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Drept măritori creștini,

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu și prin mijlocirea Sf. Cuv. Ioan Iacob Românul vă aducem la cunoștință vești bune despre situația Schitului Românesc de la Iordan, unde urmează să înceapă în curând derularea operațiunilor de deminare a terenului și clădirilor situate pe malul râului Iordan la vechiul loc al Botezului lui Iisus.
Istoria acestui așezământ românesc de la Sfintele Locuri începe în anul 1931 o dată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărţi în parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud aproape de vărsarea Iordanului în Marea Moartă, pentru a le oferi comunităţilor religioase, cu obligația ca în cel mult doi ani, să construiască acolo o mănăstire sau un aşezământ religios.
Patriarhia Română prin delegatul său ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de consulul României în Palestina, dl Marcu Beza, a reușit să întocmească formalitățile necesare, iar pe data de 3 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10. 000 mp.
Cu binecuvântarea patriarhului Miron al României, ceremonia de punere a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935, slujba fiind oficiată de episcopul Lucian al Romanului în prezența consulului României în Palestina și a unei mulțimi de pelerini români adunați pe Valea Iordanului  Lucrările de construcție au început imediat, fiind executate de firma arhitectului Andoni Baramki după planul arhitectului Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet, contra sumei de 1.200 de lire palestiniene, potrivit devizului. La sfârşitul anului 1935 biserica a fost gata, în anul următor fiind realizată şi catapeteasma de către sculptorul român Anghel Dima, iar icoanele au fost pictate de Dimitrie Belizarie. Mai rămăsese de executat pictura şi de confecţionat mobilierul. Abia în 1966 se încheie contractul cu pictorul Gh. Vânătoru, care începe lucrările în 1968, terminându-le în luna august a aceluiaşi an.
Astfel, biserica Schitului românesc de la Iordan a fost ridicată, pictată şi înzestrată cu toate cele de trebuinţă, în jurul ei aflându-se şi câteva chilii, ridicate de-a lungul timpului de vieţuitorii schitului, o grădină de legume şi o plantaţie de pomi fructiferi.
Aici a slujit în perioada 1947-1952, cuviosul Ioan Iacob, călugăr român venit în Țara Sfântă în anul 1936 de la Mănăstirea Neamț din România și care a primit aici ascultarea de egumen și slujitor la Schitul Românesc de la Iordan.
În iunie 1967 a izbucnit conflictul armat dintre Israel şi alianţa formată din statele arabe Egipt, Iordania şi Siria; zona de la Iordan a fost grav afectată de bombardament, biserica Schitului Românesc și clădirea ce adăpostea chiliile viețuitorilor au fost deteriorate devenind nelocuibile.
Ieroschimonahul Juvenalie Străinu a fost singurul călugăr care rămăsese în pustia Iordanului, dar fiind bătrân şi bolnav, a solicitat ajutor din țară, și a primit pe ieromonahul Damian Stogu.
În 1970, părintele Damian Stogu, fiind surprins la Iordan în mijlocul unui schimb de focuri între cele două tabere rivale, a fost împuşcat. După acest tragic moment, accesul persoanelor în zonă a fost interzis, autoritățile israeliene au minat terenul plantând în jur de 3.800 de mine, au trasat un gard de demarcație și totul s-a pustiit.
Situaţia schitului nostru de la Iordan este tristă până astăzi. „Valea mănăstirilor", cum era numită zona, a fost declarată zonă militară închisă pe o distanţă de 5 km de la râu spre interiorul ţării. Doar pe un culoar de acces restrâns, sub pază militară, este îngăduit accesul pelerinilor până la albia râului.
În anul 2015, cele opt biserici care dețin teren la râul Iordan în zona Qaser al-Yahud și au avut acolo imobile: armenii, copții, etiopienii, franciscanii, sirienii, Patriarhia Greacă-Ortodoxă a Ierusalimului; Patriarhia Rusă și Patriarhia Română, au format un Comitet de inițiativă pentru găsirea soluției de deminare și deschidere a zonei.
A fost identificată și aleasă o firmă specializată în operațiunile umanitare de deminare în fostele zone de război, Firma americano-britanică Halo Trust, care a întocmit deja un proiect de deminare a zonei, aria totală de pământ minat întinzându-se pe 55 de ha, iar proiectul este prevăzut a se desfășura pe o perioadă de doi ani de zile: 2017-2019, costurile necesare se ridică la suma de 4. 000. 000 USD (patru milioane $). Fiecare dintre bisericile implicate în proiect trebuie să participe cu câte o parte, astfel Patriarhiei Române îi revine o sumă în cuantum de 500.000 USD (cinci sute de mii $). Împărțit la numărul de mine plantat pe întreaga suprafață, costul operațiunilor de scoatere a unei singure mine se ridică pentru noi românii la valoarea de 130 $.
În momentul de față a fost demarată campania de adunare de fonduri pentru proiectul de deminare de la Iordan și Vă rugăm respectuos să faceți cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă și vor să participe sprijinind financiar.
Donaţiile în bani se pot face în următoarele conturi bancare:
Patriarhia Română - așezământul românesc de la Iordan
Banca Comercială Română - Sucursala Unirii, București
conturi:
IBAN: RO65 RNCB 0082 0048 9503 0028 ROL (lei)
RO38 RNCB 0082 0048 9503 0029 EUR (euro)
RO11 RNCB 0082 0048 9503 0030 USD (dolari americani)
COD SWIFT: RNCBROBU (necesar pentru tranzacțiile din străinătate)
Cu doriri de bine și rugăciuni de la Sfântul și de Viață purtătorul Mormânt al Mântuitorului Nostru Iisus Hristos,
Arhim. Teofil Anastasoaiei
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 01:25:30 Ora standard a Europei de Est