Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Proiectul pentru deminarea pământului și a schitului românesc din Iordan

Deminarea schitului

Proiectul pentru deminarea pământului și a schitului românesc din Iordan

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Drept măritori creștini,

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu și prin mijlocirea Sf. Cuv. Ioan Iacob Românul vă aducem la cunoștință vești bune despre situația Schitului Românesc de la Iordan, unde urmează să înceapă în curând derularea operațiunilor de deminare a terenului și clădirilor situate pe malul râului Iordan la vechiul loc al Botezului lui Iisus.
Istoria acestui așezământ românesc de la Sfintele Locuri începe în anul 1931 o dată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărţi în parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud aproape de vărsarea Iordanului în Marea Moartă, pentru a le oferi comunităţilor religioase, cu obligația ca în cel mult doi ani, să construiască acolo o mănăstire sau un aşezământ religios.
Patriarhia Română prin delegatul său ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de consulul României în Palestina, dl Marcu Beza, a reușit să întocmească formalitățile necesare, iar pe data de 3 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10. 000 mp.
Cu binecuvântarea patriarhului Miron al României, ceremonia de punere a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935, slujba fiind oficiată de episcopul Lucian al Romanului în prezența consulului României în Palestina și a unei mulțimi de pelerini români adunați pe Valea Iordanului  Lucrările de construcție au început imediat, fiind executate de firma arhitectului Andoni Baramki după planul arhitectului Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet, contra sumei de 1.200 de lire palestiniene, potrivit devizului. La sfârşitul anului 1935 biserica a fost gata, în anul următor fiind realizată şi catapeteasma de către sculptorul român Anghel Dima, iar icoanele au fost pictate de Dimitrie Belizarie. Mai rămăsese de executat pictura şi de confecţionat mobilierul. Abia în 1966 se încheie contractul cu pictorul Gh. Vânătoru, care începe lucrările în 1968, terminându-le în luna august a aceluiaşi an.
Astfel, biserica Schitului românesc de la Iordan a fost ridicată, pictată şi înzestrată cu toate cele de trebuinţă, în jurul ei aflându-se şi câteva chilii, ridicate de-a lungul timpului de vieţuitorii schitului, o grădină de legume şi o plantaţie de pomi fructiferi.
Aici a slujit în perioada 1947-1952, cuviosul Ioan Iacob, călugăr român venit în Țara Sfântă în anul 1936 de la Mănăstirea Neamț din România și care a primit aici ascultarea de egumen și slujitor la Schitul Românesc de la Iordan.
În iunie 1967 a izbucnit conflictul armat dintre Israel şi alianţa formată din statele arabe Egipt, Iordania şi Siria; zona de la Iordan a fost grav afectată de bombardament, biserica Schitului Românesc și clădirea ce adăpostea chiliile viețuitorilor au fost deteriorate devenind nelocuibile.
Ieroschimonahul Juvenalie Străinu a fost singurul călugăr care rămăsese în pustia Iordanului, dar fiind bătrân şi bolnav, a solicitat ajutor din țară, și a primit pe ieromonahul Damian Stogu.
În 1970, părintele Damian Stogu, fiind surprins la Iordan în mijlocul unui schimb de focuri între cele două tabere rivale, a fost împuşcat. După acest tragic moment, accesul persoanelor în zonă a fost interzis, autoritățile israeliene au minat terenul plantând în jur de 3.800 de mine, au trasat un gard de demarcație și totul s-a pustiit.
Situaţia schitului nostru de la Iordan este tristă până astăzi. „Valea mănăstirilor", cum era numită zona, a fost declarată zonă militară închisă pe o distanţă de 5 km de la râu spre interiorul ţării. Doar pe un culoar de acces restrâns, sub pază militară, este îngăduit accesul pelerinilor până la albia râului.
În anul 2015, cele opt biserici care dețin teren la râul Iordan în zona Qaser al-Yahud și au avut acolo imobile: armenii, copții, etiopienii, franciscanii, sirienii, Patriarhia Greacă-Ortodoxă a Ierusalimului; Patriarhia Rusă și Patriarhia Română, au format un Comitet de inițiativă pentru găsirea soluției de deminare și deschidere a zonei.
A fost identificată și aleasă o firmă specializată în operațiunile umanitare de deminare în fostele zone de război, Firma americano-britanică Halo Trust, care a întocmit deja un proiect de deminare a zonei, aria totală de pământ minat întinzându-se pe 55 de ha, iar proiectul este prevăzut a se desfășura pe o perioadă de doi ani de zile: 2017-2019, costurile necesare se ridică la suma de 4. 000. 000 USD (patru milioane $). Fiecare dintre bisericile implicate în proiect trebuie să participe cu câte o parte, astfel Patriarhiei Române îi revine o sumă în cuantum de 500.000 USD (cinci sute de mii $). Împărțit la numărul de mine plantat pe întreaga suprafață, costul operațiunilor de scoatere a unei singure mine se ridică pentru noi românii la valoarea de 130 $.
În momentul de față a fost demarată campania de adunare de fonduri pentru proiectul de deminare de la Iordan și Vă rugăm respectuos să faceți cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă și vor să participe sprijinind financiar.
Donaţiile în bani se pot face în următoarele conturi bancare:
Patriarhia Română - așezământul românesc de la Iordan
Banca Comercială Română - Sucursala Unirii, București
conturi:
IBAN: RO65 RNCB 0082 0048 9503 0028 ROL (lei)
RO38 RNCB 0082 0048 9503 0029 EUR (euro)
RO11 RNCB 0082 0048 9503 0030 USD (dolari americani)
COD SWIFT: RNCBROBU (necesar pentru tranzacțiile din străinătate)
Cu doriri de bine și rugăciuni de la Sfântul și de Viață purtătorul Mormânt al Mântuitorului Nostru Iisus Hristos,
Arhim. Teofil Anastasoaiei

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:06:54 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...