Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Proiectul pentru deminarea pământului și a schitului românesc din Iordan

Deminarea schitului

Proiectul pentru deminarea pământului și a schitului românesc din Iordan

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Drept măritori creștini,

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu și prin mijlocirea Sf. Cuv. Ioan Iacob Românul vă aducem la cunoștință vești bune despre situația Schitului Românesc de la Iordan, unde urmează să înceapă în curând derularea operațiunilor de deminare a terenului și clădirilor situate pe malul râului Iordan la vechiul loc al Botezului lui Iisus.
Istoria acestui așezământ românesc de la Sfintele Locuri începe în anul 1931 o dată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărţi în parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud aproape de vărsarea Iordanului în Marea Moartă, pentru a le oferi comunităţilor religioase, cu obligația ca în cel mult doi ani, să construiască acolo o mănăstire sau un aşezământ religios.
Patriarhia Română prin delegatul său ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de consulul României în Palestina, dl Marcu Beza, a reușit să întocmească formalitățile necesare, iar pe data de 3 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10. 000 mp.
Cu binecuvântarea patriarhului Miron al României, ceremonia de punere a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935, slujba fiind oficiată de episcopul Lucian al Romanului în prezența consulului României în Palestina și a unei mulțimi de pelerini români adunați pe Valea Iordanului  Lucrările de construcție au început imediat, fiind executate de firma arhitectului Andoni Baramki după planul arhitectului Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet, contra sumei de 1.200 de lire palestiniene, potrivit devizului. La sfârşitul anului 1935 biserica a fost gata, în anul următor fiind realizată şi catapeteasma de către sculptorul român Anghel Dima, iar icoanele au fost pictate de Dimitrie Belizarie. Mai rămăsese de executat pictura şi de confecţionat mobilierul. Abia în 1966 se încheie contractul cu pictorul Gh. Vânătoru, care începe lucrările în 1968, terminându-le în luna august a aceluiaşi an.
Astfel, biserica Schitului românesc de la Iordan a fost ridicată, pictată şi înzestrată cu toate cele de trebuinţă, în jurul ei aflându-se şi câteva chilii, ridicate de-a lungul timpului de vieţuitorii schitului, o grădină de legume şi o plantaţie de pomi fructiferi.
Aici a slujit în perioada 1947-1952, cuviosul Ioan Iacob, călugăr român venit în Țara Sfântă în anul 1936 de la Mănăstirea Neamț din România și care a primit aici ascultarea de egumen și slujitor la Schitul Românesc de la Iordan.
În iunie 1967 a izbucnit conflictul armat dintre Israel şi alianţa formată din statele arabe Egipt, Iordania şi Siria; zona de la Iordan a fost grav afectată de bombardament, biserica Schitului Românesc și clădirea ce adăpostea chiliile viețuitorilor au fost deteriorate devenind nelocuibile.
Ieroschimonahul Juvenalie Străinu a fost singurul călugăr care rămăsese în pustia Iordanului, dar fiind bătrân şi bolnav, a solicitat ajutor din țară, și a primit pe ieromonahul Damian Stogu.
În 1970, părintele Damian Stogu, fiind surprins la Iordan în mijlocul unui schimb de focuri între cele două tabere rivale, a fost împuşcat. După acest tragic moment, accesul persoanelor în zonă a fost interzis, autoritățile israeliene au minat terenul plantând în jur de 3.800 de mine, au trasat un gard de demarcație și totul s-a pustiit.
Situaţia schitului nostru de la Iordan este tristă până astăzi. „Valea mănăstirilor", cum era numită zona, a fost declarată zonă militară închisă pe o distanţă de 5 km de la râu spre interiorul ţării. Doar pe un culoar de acces restrâns, sub pază militară, este îngăduit accesul pelerinilor până la albia râului.
În anul 2015, cele opt biserici care dețin teren la râul Iordan în zona Qaser al-Yahud și au avut acolo imobile: armenii, copții, etiopienii, franciscanii, sirienii, Patriarhia Greacă-Ortodoxă a Ierusalimului; Patriarhia Rusă și Patriarhia Română, au format un Comitet de inițiativă pentru găsirea soluției de deminare și deschidere a zonei.
A fost identificată și aleasă o firmă specializată în operațiunile umanitare de deminare în fostele zone de război, Firma americano-britanică Halo Trust, care a întocmit deja un proiect de deminare a zonei, aria totală de pământ minat întinzându-se pe 55 de ha, iar proiectul este prevăzut a se desfășura pe o perioadă de doi ani de zile: 2017-2019, costurile necesare se ridică la suma de 4. 000. 000 USD (patru milioane $). Fiecare dintre bisericile implicate în proiect trebuie să participe cu câte o parte, astfel Patriarhiei Române îi revine o sumă în cuantum de 500.000 USD (cinci sute de mii $). Împărțit la numărul de mine plantat pe întreaga suprafață, costul operațiunilor de scoatere a unei singure mine se ridică pentru noi românii la valoarea de 130 $.
În momentul de față a fost demarată campania de adunare de fonduri pentru proiectul de deminare de la Iordan și Vă rugăm respectuos să faceți cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă și vor să participe sprijinind financiar.
Donaţiile în bani se pot face în următoarele conturi bancare:
Patriarhia Română - așezământul românesc de la Iordan
Banca Comercială Română - Sucursala Unirii, București
conturi:
IBAN: RO65 RNCB 0082 0048 9503 0028 ROL (lei)
RO38 RNCB 0082 0048 9503 0029 EUR (euro)
RO11 RNCB 0082 0048 9503 0030 USD (dolari americani)
COD SWIFT: RNCBROBU (necesar pentru tranzacțiile din străinătate)
Cu doriri de bine și rugăciuni de la Sfântul și de Viață purtătorul Mormânt al Mântuitorului Nostru Iisus Hristos,
Arhim. Teofil Anastasoaiei

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 17:50:22 Ora de vară a Europei de Est