Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 octombrie 2026

Noile manuale de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Litera pot fi alese de profesori începând de astăzi, 15 octombrie / Vedeți integral online cele trei manuale de liceu însoțite de Ghidul profesorului, soluții didactice și științifice de aplicare a noii programe școlare (P)

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 octombrie 2026

E timpul profesorului!

O clasă, 26 de elevi, fiecare diferit. Unii înțeleg imediat explicațiile, alții au nevoie de exerciții suplimentare, de un alt mod de prezentare a informațiilor sau de activități adaptate. Cum poate un profesor să pregătească lecții pentru toate aceste nevoi, să respecte programa școlară și să aibă timp și pentru evaluare, feedback și pregătirea examenelor?
Marți, 20 octombrie 2026, de la ora 18:00, Edupedu.ro și EditAI organizează webinarul „E timpul profesorului”, dedicat profesorilor și directorilor de școli.
Vom testa în direct dacă o lecție completă, cu materiale diferențiate, poate fi pregătită în 15 minute cu ajutorul inteligenței artificiale...

Participarea la webinar este gratuită, pe bază de înscriere.

Înscrie-te aici la webinarul „E timpul profesorului” – 20 octombrie, ora 18:00
Share
Tweet
Share

Provocarea webinarului: o lecție în 15 minute, adaptată unor elevi cu nevoi diferite...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Despre protecția socială

Poziția BNS

Despre protecția socială

Solidaritate, responsabilitate socială, echitate, echilibru sunt principii de bază statuate în convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii, dar şi în tratatele şi reglementările europene.

Din păcate, ca multe alte caracteristici ale unei societăţi democratice mature şi dezvoltate, ele nu reprezintă o preocupare pentru clasa politică din România.
Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului, este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri şi politici netestate nicăieri în lume. Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaţilor responsabilitatea finanţării sistemului de pensii şi asigurări de sănătate - ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă faţă de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român.
În nici o ţară din Europa finanţarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate şi de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat şi angajator. Practica europeană arată o asumare împreună - angajat şi angajator - a finanţării sistemului de securitate socială.
La nivel mondial, din 119 ţări care au în implementare un sistem de protecţie socială şi a căror fiscalitate este monitorizată, nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului.
România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat.
 Acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă de fapt:
Toate riscurile demografice şi de sustenabilitate a sistemului de pensii şi al celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat şi adecvarea veniturilor pentru beneficiari. Cele două sisteme - sistemul public de pensii şi cel de asigurări de sănătate - sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariaţi şi pensionari  fiind de aprox 1:1.În sistemul de asigurări de sănătate erau la sfârşitul anului 2016 - 17.130.940 persoane asigurate - aprox. 11,4 milioane plătesc contribuţii de asigurări sociale. Pentru aproape șase milioane de contribuabili (alţii decât salariaţii), contribuţia la fondul de sănătate este extraordinar de redusă, aprox. cinci milioane de salariaţi asigură peste 80% din finanţarea sistemului de asigurări de sănătate.
Chiar dacă în mod ostentativ recunoaşterea fragilităţii sistemul de securitate socială din România, majoritatea rapoartelor de monitorizare, indiferent că ne referim la Comitetul European pentru Drepturi Sociale (Consiliul Europei) sau Comitetul de Experţi pentru aplicarea Convenţiilor şi Recomandărilor (OIM) au atras atenţia Guvernului României cu privire la nivelul extrem de redus al indemnizaţiilor acordate ca beneficii ale sistemului de asigurări sociale.
În fiecare an, cu unele fluctuaţii generate de evoluţia salariului minim, bugetul de stat a trebuit să intervină cu subvenţii pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii sau cel al fondului unic de asigurări de sănătate. Mai ales în aceste condiţii decizia de a tăia finanţarea acestor sisteme pare a fi de neexplicat.
Măsura încalcă flagrant convenţii internaţionale ratificate de România cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale OIM sau  directive europene prin renunţarea la principiile solidaritaţii şi asumării echitabile şi echilibrate a sarcinii finanţării.
a.1Convenţia nr. 102/1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (O.I.M.) - Art. 71 alin 2 - ,,Totalul cotizaţiilor de asigurări suportate de salariaţii protejaţi nu trebuie să depăşească 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecţia salariaţilor, a soţiilor şi copiilor lor."
a.2Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, transpusă prin Legea 200/2006.
a.3Recomandarea OIM nr. 202/2012 privind protecţia socială  - „Solidaritate în finanţarea sistemelelor de securitate socială şi totodată urmărirea unui echilibru optim între responsabilităţile şi interesele celor ce finanţează şi/sau beneficiază de schemele de securitate socială".  
a.4Recomandarea OIM 67 /1944 - ,,Costul prestaţiilor, inclusiv costul administrării, ar trebui distribuit între persoanele asigurate, angajatori şi contribuabili, în aşa fel încât să fie echitabil faţă de persoanele asigurate, şi totodată, să se evite înrăutăţirea situaţiei persoanelor asigurate ce au venituri mici, precum şi orice fel de perturbare a activităţii."
Rămân fără finanţare: asigurările de şomaj, asigurările în caz de accidente de muncă şi boli profesionale, garantarea creanţelor salariale în cazul insolvenţei angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale şi indemnizaţii. Neoficial se anunţă că acestea vor fi preluate în plată de bugetul de stat, oficial nu se cunoaşte ce se va întâmpla cu aceste prestaţii.
Această decizie contribuie la precarizarea situaţiei lucrătorilor români în spaţiul european şi este o discriminare la nivel de drepturi, prin dispariţia principiului contributivităţii în cazul celor patru componente mai sus menţionate.
Libera circulaţie a lucrătorilor este unul din drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni, fără coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre această libertate ar fi imposibil de exercitat.
La nivelul Uniunii Europene sistemele de securitate socială nu sunt armonizate, ele sunt în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea Uniunea a stabilt reguli cu privire la interacţiunea sistemelor de securitate socială.
Pentru a putea garanta că cetăţenii fiecărui stat membru sunt acoperiţi în mod continuu de unul din sistemele statelor membre, atunci când este mobil la nivel european, au fost create punţi de legătură între sistemele de securitate socială naţionale, astfel încât să se evite situaţia ca un lucrător să fie lăsat fără protecţie sau să aibă dublă protecţie.
În condiţiile în care nu mai există contributivitate pentru cel puţin 3 din lista componentelor acoperite de coordonare, lucrătorii din România care decid să lucreze în afara ţării dacă la un moment dat ar avea nevoie şi ar fi îndreptăţiţi să primească un beneficiu al sistemului de securitate socială, nu vor putea folosi perioada cât au lucrat în ţară, pentru că nu au plătit contribuţii şi nu pot dovedi stagiul de cotizare.
Această rescriere completă a sistemului de securitate socială ne îndepărtează de modelele de securitate socială aplicate în Europa, făcând şi mai dificil procesul de coordonare cu celelalte sisteme de securitate din statele membre.
Împovărarea angajatului prin această măsură îi va diminua veniturile. Azi angajatul plăteşte contribuţii sociale 16,5% şi impozit pe salarii - 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuţii sociale - 35% şi impozit pe salariu 10%. Angajatorul plăteşte azi contribuţii sociale - 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti - 0%.
Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuţiilor angajatorului în câştigul salarial brut decât în cazul salariului minim şi al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariaţii din România sunt plătiţi la nivelul salariului minim, aşadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată.
În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creşterea reală a salariului minim va fi 0, în sumă nominală salariul minim net pe economie va creşte cu 1 leu (noul salariu minim anunţat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1750lei).Creşterea salariului minim de la 1450 la 1550, asa cum era anunţat în programul de guvernare, în condiţiile păstrării actualului sistem de contribuţii, ar fi însemnat creşterea salariului minim net cu 68 lei.
În fapt, Guvernul poate garanta păstrarea salariului minim net doar pentru cei care la 31 decembrie 2017 erau plătiţi la nivelul salariului minim. Salariaţii ale căror salarii sunt situate în intervalul 1450 - 1750 vor fi la fel de expuşi riscului de diminuare a salariului net.
Pentru salariaţii din sectorul economic, alţii decât cei încadraţi la nivelul salariului minim, Guvernul se bazează în acest proces pe un singur mecanism - buna credinţă a angajatorilor sau altfel spus " mila lui Dumnezeu".
Cel mai probabil salariaţii din sectorul privat vor suporta din salariul net acest transfer, cu unele ajustări generate de evoluţia salariului minim.
Chiar dacă toţi angajatorii din România ar da dovadă de bună credinţă, atât pentru ei cat şi pentru angajaţi, acest proces de transfer va fi un coşmar. În baza de calcul a contribuţiilor sociale sunt incluse componente ale salariului cum ar fi sporuri, sau beneficii în bani sau în natură - care sunt sau nu permanente, drept urmare, şi dacă angajatorul ar fi de acord să includă în câştigul salarial contribuţiile plătite anterior de angajator, acest proces ar fi unul extrem de greoi şi birocratic. Cel mai probabil în cazul componentelor ce nu sunt permanente, creşterea cotei de contribuţii va fi suportată în întregime de salariat.
De exemplu, la un salariu brut de 2500 lei, salariatul va pierde până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net.
Dispar contribuţiile pentru condiţiile de muncă deosebite sau speciale (plătite suplimentar de angajator), ca urmare vor dispărea şi beneficiile celor ce lucrează în aceste condiţii de muncă (reducerea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare fără afectarea nivelului drepturilor). În acest moment angajatorii ale căror locuri de muncă sunt încadrate în condiţii de muncă deosebite - plătesc o cotă suplimentară de 5%, iar cei cu locuri de muncă speciale plătesc o cotă suplimentară de 10%.
În timp ce adevăratele motive pentru care actuala coaliţie de guvernare şi-a asumat o astfel de decizie rămân ascunse opiniei publice, argumentele lansate public în susţinerea acestei iniţiative nu pot fi considerate reale pentru că:
,,Reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale şi fondului de asigurări de sănătate."
Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat este doar o rotire între două tipuri de contribuţii, ambele venituri ale bugetului de asigurări sociale / fondul de asigurări de sănătate, respectiv un transfer contabil între două capitole bugetare. În funcţie de modul în care se va aplica acest transfer, se poate vorbi cel mult de o compensare între creşterile de contribuţii sociale şi reducerea impozitului pe salarii. Bugetul de stat subvenţionează în acest moment ambele sisteme, în consecinţă  va fi cel mult o compensare între tipuri de venituri.
,,Vor creşte pensiile prin luarea în calcul inclusiv a contribuţiilor care azi sunt suportate de angajator"
Nici pensiile celor ce contribuie azi nu vor fi mai mari în viitor datorită acestei măsuri, o dată cu creşterea câştigului salarial brut individual creşte cel puţin în mod similar şi câştigul salarial mediu brut pe economie, ştiut fiind faptul că pensia se calculează plecând de la raportul între câştigul brut individual bază de calcul şi câştigul salarial mediu brut pe ţară aferent fiecărei luni de cotizare.
,,Reducerea birocraţiei şi creşterea gradului de colectare"
În acest moment angajatorul întocmeşte un singur ordin de plată pentru toate contribuţiile sociale, şi depune o singură declaraţie lunară pentru toate contribuţiile, indiferent de bugetul / fondul de care aparţin şi indiferent dacă sunt datorate de angajator sau de angajat. Colectarea şi plata se va face în continuare tot de către angajatori, reţinerea la sursă şi nevirarea nu mai este considerată infracţiune în urma deciziei Curţii Constituţionale.
Prin aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulţi români au sperat la justiţie socială, protecţie socială şi condiţii de muncă şi de viaţă decente.
Protecţia socială oferă lucrătorilor siguranţa unui venit în perioada de tranziţie între două locuri de muncă, în perioadele de îmbolnăvire, invaliditate, maternitate sau pensionare.
Dispariţia surselor de finanţare înseamnă implicit dispariţia prestaţiilor sau preluarea acestora de către bugetul de stat. În cazul dispariţiei prestaţiilor mai sus menţionate, România îşi încalcă angajamentele asumate la nivel european şi internaţional.
În cazul preluării acestor prestaţii de către bugetul de stat apare inevitabil întrebarea - de ce decizia de a concedia, de a nu investi în sănătatea şi securitatea la locul de muncă sau falimentul unui angajator trebuie asumate public de toţi cei ce susţin bugetul de stat?
Securitatea socială este în acelaşi timp un cost dar şi o investiţie pentru angajatori. Globalizarea şi politicile de ajustare impun mai mult ca oricând existenţa unor sisteme sustenabile de asigurări sociale.
Protecţia socială trebuie să fie parte integrantă a modelului economic şi social. Dreptul la muncă este garantat de Constituţie, lucrătorul trebuie să aibă dreptul să-şi aleagă locul de muncă şi programul de lucru. Securitatea socială trebuie să faciliteze mobilitatea şi dezvoltarea profesională a lucrătorilor.
Nicolae Morgovan
preşedinte  BNS. Bihor
Trimite email
duminică, 18 octombrie 2026 la 12:34:45 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Tania, la Sala Palatului
Miercuri, Tania Turtureanu va concerta la Sala Palatului din Bucureşti
Strada Ion Câmpineanu, nr. 28
miercuri, 21 octombrie, la ora 20.00, acces de la ora 19.00
Tania Turtureanu pregăteşte un nou show pentru fani, sub titulatura TANIA - Timpul apropie necunoscutul, Inima alege...