Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Proces simulat în cauză penală (II)

Studenții Facultăţii de Drept a Universității Transilvania din Braşov, la Universitatea Agora Oradea

Proces simulat în cauză penală (II)

Vineri, 20 octombrie 2017, studenţi din cadrul Facultăţii de Drept de la Universitatea Transilvania din Braşov, la invitaţia colegilor lor de la Facultatea de Științe Juridice și Administrative a Universității Agora din Oradea, au participat la Sesiunea de procese simulate desfăşurată în cadrul Simpozionului Internațional Studențesc BAC Stud 2017.

Proces simulat în cauză penală (II)

Procesele simulate, civile, penale sau de altă natură, sunt o componentă esenţială a educaţiei juridice şi profesionale a studentului Facultăţii de Drept din Universitatea Transilvania din Braşov, studenţii având astfel posibilitatea de a folosi practic noţiuni, concepte, principii însuşite în timpul studiului dreptului material şi procesual, dar şi de a înţelege, cât mai concret şi obiectiv, conţinutul diferitelor profesii juridice pentru a-şi orienta cariera profesională în cunoştinţă de cauză.
În acest context, studenţii noştri au fost încântaţi să răspundă unei astfel de provocări studenţeşti şi profesionale constând în prezentarea unui proces penal simulat într-un alt cadru faţă de cel confortabil al propriei facultăţi şi chiar al unei săli de judecată din cadrul Curţii de Apel din Braşov.
A fost aleasă o speţă complexă care le-a permis studenţilor să gestioneze un material probatoriu consistent şi divers, dar şi să folosească cu rigurozitate  noţiunile de drept penal şi procesual penal însuşite la orele de curs şi seminar pe parcursul studiilor universitare.
Indiferent de rolul care le-a revenit în cadrul acestui proces simulat, fiecare student s-a implicat activ în conturarea şi definitivarea fiecărui rol în parte, a tuturor mijloacelor de probă  astfel încât să putem vorbi despre un veritabil succes profesional.
În cadrul acestui proces starea de fapt a fost următoarea: Inculpaţii Stanciu Cristian-Dumitru şi Mihai Mihaela-Cristina se află într-o relaţie de concubinaj. Inculpata Mihai Mihaela-Cristina este mama minorului X care suferă de diabet, ceea ce implică costuri ridicate de tratament pentru copilul minor, costuri pe care inculpata nu şi le permite deoarece în urmă cu puţin timp şi-a pierdut şi locul de muncă care îi asigura singura sursă de venit inculpatei deoarece fostul soţ nu plăteşte o pensie alimentară minorului. În acest context, din cauza situaţiei financiare grele cu care se confruntă, a hotărât ca împreună cu concubinul să jefuiască un factor poştal. Inculpaţii mai sus menţionaţi, locuiesc în Braşov, într-un cartier mai rău famat (Bartolomeu), tocmai din cauza situaţiei financiare precare. Însuşi inculpatul Stanciu Cristian-Dumitru nu este o persoană cu o reputaţie bună, acesta având şi în trecut probleme cu legea, fiind deseori reclamat pentru diverse altercaţii şi certuri în public. Făgăraş Oana Ramona (cel de-al treilea inculpat)  suferă de o tulburare bipolară afectivă, boală care o împiedică să aibă o viață socială normală și un loc de muncă stabil. Aceasta se află într-o relaţie de prietenie cu inculpaţii Stanciu Cristian-Dumitru şi Mihai Mihaela-Cristina, fiind chiar şi vecina lor. Astfel, în data de 14 iulie 2017, în jurul orei 20.00, astfel cum a relatat inculpata Mihai Mihaela-Cristina, aceasta a venit cu ideea de a jefui un factor poştal însă, gândindu-se că împreună doar cu concubinul nu ar fi reuşit să ducă la bun sfârşit planul, a îndemnat-o şi pe inculpata Făgăraş Oana Ramona să îi ajute cu promisiunea de a împărţi banii în mod egal. La 15 iulie 2017 aceştia au așteptat factorul la ieșirea din oficiul poștal. Întâmplarea face că în acea zi, factorul poștal se afla acasă, în concediu medical. În locul ei a fost desemnată factorul poștal Lăbuș Ana Maria să meargă pe traseul colegei sale, în cartierul rezidențial Avantgarden și să ducă pensia beneficiarilor. Inculpaţii au urmărit de la distanță când factorul poștal a părăsit oficiul poștal îndreptându-se spre cartierul rezidențial. După ce factorul poștal a parcurs jumătate din drum, inculpata Mihai Mihaela-Cristina a continuat să o urmărească transmiţându-le la telefon celorlalţi doi inculpaţi (Stanciu Cristian-Dumitru şi Făgăraş Oana Ramona) traseul pe care îl parcurgea factorul poştal. Între timp Stanciu Cristian-Dumitru şi Făgăraş Oana Ramona s-au oprit la un magazin alimentar de unde au achiziționat o sticlă cu scopul de a o sparge și de a o folosi ca armă împotriva poștăriței pentru a o determina să le dea banii. Vânzătoarea Moise Adina (martor) a observat că cei doi șușoteau și parcă puneau ceva la cale în timp ce stăteau la rând. După ce au părăsit magazinul alimentar, vânzătoarea a văzut cum cei doi inculpaţi golesc sticla și dau cu ea de bordură pentru a o sparge. Când partea vătămată Lăbuș Ana Maria a intrat într-un imobil, cei doi inculpaţi (Stanciu Cristian-Dumitru şi Făgăraş Oana Ramona) au ajuns-o din urmă fiind anunţaţi de către instigatoarea Mihai Mihaela-Cristina. Au așteptat până poștărița a mers la apartamentele unde trebuia să ducă pensia, iar când a terminat, cei doi (Stanciu Cristian-Dumitru şi Făgăraş Oana Ramona) au atacat-o pe poștărița Lăbuș Ana Maria. Inculpatul Stanciu Cristian-Dumitru a lovit-o pe poștăriță în zona gâtului cu sticla spartă, în timp ce inculpata Făgăraş Oana Ramona o ținea de mâini. În urma atacului, inculpata Mihai Mihaela-Cristina se afla la ieșirea din spatele imobilului, așteptăndu-i pe ceilalţi doi. Auzind zgomote, martorul Filip Diana Alexandra  care se afla în incinta imobilului, la un etaj mai sus, a coborât pentru a vedea ce se întâmplă, însă în acel moment inculpaţii părăseau imobilul pe ușa din spate. Aceasta i-a acordat primul ajutor victimei apelând de îndată şi la serviciul de urgenţă.  Poştăriţa a avut nevoie de 20 zile de îngrijiri medicale.
Pornind de la speţa din cele ce preced, studenţii au creionat, sub îndrumarea constantă şi profesională a cadrelor didactice, în special a domnului lector dr. Cristinel Costel Chigheci, o schemă de desfăşurare a procesului penal conform procedurilor şi principiilor procesuale specifice pe care au respectat-o cu conştinciozitate maximă pe parcursul desfăşurării procesului. Studenţii au demonstrat pe întreg parcursul procesului simulat că pot să-şi construiască temeinic şi să-şi expună liber argumente de fapt şi de drept, utlizând şi elemente de practică judiciară.
Fiecare dintre studenţi şi-a înţeles foarte bine rolul, interpretându-l competent în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Astfel am putut aprecia: rigurozitatea studentei judecător Andreea-Roxana Boriceanu în respectarea normelor procesuale specifice conducerii unei şedinţe de judecată; scrupulozitatea studentei procuror Bianca-Ioana Bucur-Brînză în a încadra cât mai corect situaţia de fapt în cadrul legal existent pentru a-şi construi corect cauza, precum şi concluziile; conştinciozitatea studentelor avocat Ancuţa-Valentina Rădoi, Ştefania-Elena Marinică, Ionela-Monica Leanca şi Olga Padalgo în construirea unei apărări cât mai eficiente pentru clienţii lor, precum şi a pledoariilor şi intervenţiilor necesare; seriozitatea studentei grefier Andrada Muscalu în a-şi îndeplini cât mai bine rolul. Din modul în care şi-a construit şi „şi-au jucat" rolul fiecare student a dovedit implicit şi deţinerea unor cunoştinţe juridice bine fundamentate.
Noi, cei care, într-o mai mare sau o mai mică măsură, ne-am implicat în coordonarea acestei activităţi suntem datori a le mulţumi studenţilor noştri pentru implicarea activă şi susţinută, pentru însuşirea corectă a noţiunilor de drept penal şi procesual-penal, pentru inteligenţa în a gestiona şi folosi corespunzător aceste noţiuni într-un exerciţiu practic pe care, exclusiv prin meritul lor profesional, îl vor putea transforma dintr-un simplu exerciţiu în exercitarea uneia dintre profesiile juridice, fiecare dintre acestea de o frumuseţe aparte.
Au participat:
1. Judecător: Andreea-Roxana Boriceanu
2. Grefier: Andrada Muscalu
3. Procuror: Bianca-Ioana Bucur-Brînză
4. Avocat inculpat (1): Ancuţa-Valentina Rădoi
5. Avocat inculpat (2): Ştefania-Elena Marinică
6. Avocat inculpat (3): Ionela-Monica Leanca
7. Avocat parte civilă: Olga Padalgo
8. Inculpat (1): Mihaela-Cristina Mihai      
9. Inculpat (2): Cristian-Dumitru Stanciu   
10. Inculpat (3): Oana-Ramona Făgăraş 
11. Persoana vătămată: Ana-Maria Lăbuș 
11. Parte civilă: Ana-Maria Lăbuș            
12. Martor (1): Diana-Alexandra  Filip
13. Martor (2): Elena-Adina Moise;
Procesul simulat a fost coordonat de domnul judecător, lector dr. Cristinel Costel Ghigheci, lector dr. Oana Şaramet şi asist. drd. Silviu Dorin Șchiopu. (C.M.)
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Proces simulat în cauză penală (II).
Trimite email
joi, 22 octombrie 2026 la 18:08:12 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Pe urmele goralilor

Trei artiști fotografi: Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art" din Oradea, au fost în această vară pe urmele goralilor din Slovacia...
Aflați mai multe (totul) din articolul „Goralii din Slovacia: monografie fotografică"!