Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Puteți vizita Expoziția Ultimii dinozauri din Transilvania

Începând de astăzi (joi), ora 18.00

Puteți vizita Expoziția Ultimii dinozauri din Transilvania

Muzeul Țării Crișurilor a găzduit miercuri (8 noiembrie), la noul sediu al Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române Nr. 1/A) conferința Ultimii dinozauri din Transilvania, susținută de prof. univ. dr. Vlad Codrea, coordonatorul Laboratorului de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului - Departamentul de Geologie, Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca.

Prof. univ. dr. Vlad Codrea este un reputat paleontolog, cu cercetări în special în domeniul paleontologiei și paleoecologiei vertebratelor și a studiului formațiunilor continentale.
Profesorul Codrea este preocupat de paleontologia vertebratelor din Mezozoic încă din 1999, când a început să cerceteze împreună cu o echipa româno-belgiană formațiunile continentale cretacice în căutare de microvertebrate. În sedimentele cercetate s-au găsit oase de dinozauri și alte reptile reprezentând o faună comparabilă cu cele din formațiunea de Sânpetru din Depresiunea Hațeg, care au fost pentru întâia oară puse în valoare de paleontologul transilvănean Franz Nopcsa (Nopcsa Ferenc) încă de la începutul secolului XIX.
Din anul 2000 cercetările laboratorului din Cluj s-au intensificat și prospecțiunile în siturile continentale cretacice s-au extins. Pe lângă cele din județul Alba, s-au descoperit și s-au cercetat noi situri, atât în Bazinul Hațeg, cât și în Poiana Ruscă și în județele Alba, Sălaj și Cluj. Echipele de cercetători au fost coordonate de către prof. univ dr. Vlad Codrea, în care a cooptat și specialiști din Belgia, SUA, Franţa și Italia.
Toate descoperirile noi atestă faptul că dinozaurii „pitici" din Cretacicul terminal au populat o zonă mai vastă în Transilvania, o insulă mai mare decât s-a presupus anterior - arealul restrâns la Depresiunea Hațeg. Cercetările continuă și se desfășoară din Poiana Ruscă până în Sălaj, acolo unde există dovezile geologice ale insulei dispărute.
„Sfârșitul erei mezozoice oferă, astfel, în România spectacolul unic al evoluției lumii vii în interiorul unei insule nu de foarte mari dimensiuni. Efectele sunt spectaculoase: o parte dintre dinozaurii care populau insula și-au redus dimensiunile devenind „pitici". Ei viețuiau alături de o întreagă faună în care se remarcă alte reptile, precum șopârle, șerpi, pterozauri, crocodili, țestoase, pești și mamifere. Acestea din urmă sunt de interes pentru propria noastră evoluție. Este însă evident că această „insula" oferă și astăzi nebănuite surprize, precum forme noi pentru știință. Cercetările continuă și se desfășoară din Poiana Ruscă până în Sălaj, acolo unde avem dovezile geologice ale insulei dispărute" - prof.univ.dr. Vlad Codrea.
Publicul larg va putea vizita expoziția începând cu data de 9 noiembrie 2017, de la ora 18.00. (A.M.)

Trimite email
joi, 14 mai 2026 la 10:46:44 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București