Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un nou proiect expozițional, intitulat ,,Revoluția din ’89 prin ochii bihorenilor”

Muzeul Cetății și Orașului Oradea demarează

Un nou proiect expozițional, intitulat ,,Revoluția din ’89 prin ochii bihorenilor”

Muzeul Cetății și Orașului Oradea demareazăUn nou proiect expozițional, intitulat ,,Revoluția din '89 prin ochii bihorenilor"

În perioada 16 noiembrie - 7 decembrie 2017, Muzeul Cetății și Orașului Oradea organizează o campanie de strângere de fotografii realizate de bihorenii care au participat la Revoluția din decembrie 1989 în orașele din județul Bihor. Astfel, la sediul Muzeului Cetății și Orașului Oradea din Piața Emanuil Gojdu Nr. 39-41, în intervalul orar 12.00 - 17.00, de marți până duminică, inclusiv, cetățenii care au realizat fotografii în decembrie 1989 sunt așteptați pentru a oferi muzeografilor spre scanare sau donație imaginile realizate în cadrul adunărilor publice, care surprind primele momente de libertate și bucuria exprimată odată cu căderea comunismului. Toți cei care vor face acest gest vor fi răsplătiți cu o intrare gratuită în Muzeul Orașului și Cetății Oradea.
De asemenea, bihorenii care mai dețin obiecte (steaguri, pancarte, manifeste etc.) care au fost folosite în acele zile le pot oferi Muzeului spre a fi valorificate într-o expoziție dedicată Revoluției din '89. În cadrul aceste campanii, mărturiile scrise ale celor care au ieșit în stradă sau au participat, într-un fel sau altul, la constituirea primelor organisme de conducere vor fi adunate de către muzeografi. Toate aceste documente vor sta la baza unei noi expoziții gândite de specialiștii Muzeului Cetății și Orașului Oradea, un proiect care va fi inaugurat în a doua parte a lunii decembrie 2017. Implicarea cetățenilor în astfel de proiecte expoziționale este un deziderat al Muzeului Cetății și Orașului Oradea, care consideră că memoria și sprijinul comunității locale trebuie valorificate pentru a salva trecutul de inevitabila uitare.
Anul trecut, în cadrul campaniei ,,Nu arunca trecutul. Adu-l la Muzeu!", orădenii au oferit peste 800 de obiecte care, ulterior, au stat la baza realizării a două mari expoziții de succes și foarte apreciate de vizitatori, ,,Magazinul Mixt" și ,,Copilăria în Epoca de Aur".
În numele Muzeului Cetății și Orașului Oradea, mulțumim tuturor celor care ni s-au alăturat în aceste proiecte și care, în continuare, se vor implica în dezvoltarea de astfel de expoziții. (B.P.)

Trimite email
duminică, 19 aprilie 2026 la 12:11:16 Ora de vară a Europei de Est