Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Poliţiştii de prevenire bihoreni acționează pentru prevenirea violenţei domestice

Luni, la Ștei

Poliţiştii de prevenire bihoreni acționează pentru prevenirea violenţei domestice

Ștei. Peste 100 de profesori și specialiști din diverse domenii au fost implicați de polițiștii de prevenire bihoreni într-o amplă dezbatere pe tema prevenirii violenței în familie.

Luni, 4 decembrie 2017, la Colegiul Național „Avram Iancu" din Ștei, a fost organizat un eveniment pe tema prevenirii violenței în familie, în cadrul campaniilor preventive „Oprește acum violența în familie, cere ajutor!" și „Aripi Frânte". Activitatea a fost organizată de polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității și de polițiștii de proximitate din cadrul Poliției Oraș Ștei, împreună cu Fundația „Lampas", în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor și cu Colegiul Național „Avram Iancu" din Ștei.
Scopul acestui eveniment îl reprezintă creşterea gradului de informare a cadrelor didactice cu privire la dimensiunea, incidenţa şi formele de manifestare a violenţei în familie, cu privire la instituţiile implicate în gestionarea acestui fenomen, precum şi cu privire la drepturile şi măsurile prevăzute de lege pentru asigurarea protecţiei victimelor violenţei în familie.
Evenimentul a debutat cu două momente artistice susținute de elevii Colegiului Național „Avram Iancu" Ștei și de cei ai Școlii Gimnaziale Nr. 1 „Nicolae Bogdan" Vașcău. Elevii şi-au prezentat, în mod artistic, propria viziune cu privire la violenţă, formele de manifestare a acesteia şi modalităţi de abordare a luptei împotriva violenţei.
La eveniment au fost prezenți peste 100 de profesori, psihologi și reprezentanți a 14 unități școlare din localităţile Ştei, Câmpani, Nucet, Lunca, Vaşcău, Rieni, Cărpinet, Buntești, Săliște de Vașcău, Pietroasa, Lazuri de Beiuș, Călugări. Reprezentantul Compartimentului de Prevenire a Criminalității din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, cel al Fundației Lampas, al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane - Centrul Regional Oradea și un avocat au susținut teme referitoare la formele de manifestare a violenței domestice, cadrul legislativ, efectele violenței asupra comportamentului copiilor, intervenția poliției în cazurile de violență în familie, măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie, aspecte privind emiterea ordinului de protecție, precum și serviciile sociale ce pot fi acordate victimelor violenței în familie. Totodată, au fost abordate și aspecte legate de traficul de persoane și modalitățile de prevenire a acestuia.
Invitaţii au avut ocazia să vizioneze filmul documentar „Aripi Frânte", care prezintă situaţia victimelor violenţei domestice din România, prin câteva cazuri ale unor deţinute din Penitenciarul de Femei Târgşor. Documentarul este construit în jurul poveştilor unor femei care au trăit o viaţă în abuzuri şi frică, ce le-a motivat pe acestea să reziste ani de zile unor suferinţe crunte, să nu ceară ajutorul nimănui ajungând la un moment dat să clacheze şi să devină din victimă agresor, făcându-şi singure dreptate.
În cadrul evenimentului, polițiștii de prevenire și proximitate din Ștei au distribuit peste 300 de pliante și broșuri realizate în cadrul celor două campanii preventive.
Ordinul de protecţie... cum te poate ajuta?
În 2012, legislaţia românească în domeniu a fost modificată, astfel încât ea s-a adaptat la legislaţia europeană.
Noul act normativ, Legea nr. 217/2003, redefineşte şi extinde conceptul de „violenţă în familie", stabilind că reprezintă „orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale sau psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate; împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale".
Printre membrii de familie sunt enumeraţi: ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele provenite prin adopţie, soţul/soţia sau fostul soţ/fosta soţie, persoanele aflate în concubinaj, tutorele, reprezentantul legal sau cel care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic.
Pentru prima dată în România, legea introduce un instrument de protecţie: „ordinul de protecţie". Acesta este emis de judecător, pe o durată maximă de 6 luni. Aceeaşi victimă poate beneficia de mai multe ordine de protecţie, în cazul în care există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică sau libertatea victimei ar fi puse în pericol.
Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, iar în cazuri deosebite, instanţa poate emite ordinul de protecţie în aceeaşi zi.
Prin ordinul de protecţie, judecătorul poate hotărî:
Evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
Reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţă, atunci când victima a părăsit locuinţa;
Limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
Obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia, sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
Interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
Obligarea agresorului de a preda Poliţiei armele deţinute;
Încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora;
Suportarea de către agresor a chiriei sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri ai familiei locuiesc sau urmează să locuiască;
Obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Alina Dinu
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Poliţiştii de prevenire bihoreni acționează pentru prevenirea violenţei domestice. 

Trimite email
sâmbătă, 31 octombrie 2026 la 14:05:37 Ora standard a Europei de Est