Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Manifestul unui elev tăcut

De din vale de Rovine

Manifestul unui elev tăcut

Mă numesc Ion, Gheorghe, Vasile, Maria, Ioana, Anca, Denisa, Andrei, Radu, Mihai, Boris, Zoltan, Attila, Ania, Adina, Alina, Oana, Anci, Deszo, Ovidiu, Ana, Erik, Helda, Frida, Kurt, Edgar, Hugo. Și mai am și alte nume. Aproape trei milioane doar aici, în România. Sunt elev în clasa a II-a, a III-a, a IV-a, V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a într-unul din satele, orașele, municipiile din județele României.

Care? Cum „care?"... Uitați-vă în jur. Priviți-vă locul în care trăiți. Acolo locuiesc și eu, alături de voi. Sunt ghiozdanul acela uman, cât un șifonier cu două picioare și un fes, pe care-l vedeți dimineața pe trecerea de pietoni.
Sunt un elev silitor, olimpic chiar. Uneori excelez la disciplinele de bază, alteori la materiile mai ușoare și chiar la sport. Iau și ore de pian, de chitară, de vioară, de dans, de canto, de desen, de karate, de judo, de orientare turistică. Dar nu toate deodată... Mai practic și sportul de performanță fiindcă îmi place fotbalul, handbalul, tenisul, baschetul. Știu să înot. Știu să schiez. Știu să patinez. Merg vara în tabere școlare și în cantonamente. Părinții mei sunt împreună, iar câteodată separați. Fiindcă ori sunt corporatiști sau angajați la două joburi, ori sunt plecați la muncă în străinătate, ori sunt bugetari și stau la ore suplimentare de frica disponibilizării, ori sunt divorțați... din cauza lipsei banilor. Dar știu că mă iubesc enorm. Amândoi. Și eu îi iubesc enorm. Pe amândoi sau pe fiecare în parte, cum mi se oferă...
Sunt un elev silitor și am un scop precis în viață: DIPLOMA DE BACALAUREAT! Dacă reușesc să o obțin, sunt un om realizat: șase luni de zile primesc șomaj! Acesta este scopul meu și nu voi precupeți niciun efort pentru a-l atinge! Voi fi șomer cu Diplomă de Bacalaureat. Nu este suficient?... Bine... Atunci îmi voi lua și licența și masterul. E musai să ajung, cumva, cumva, un bun șomer român!...
Sunt un elev silitor și ascultător fiindcă am profesori extraordinari. Din toate punctele de vedere. Am citit pe un site al Institutului Național de Statistică faptul că, în România, unui profesor îi revin spre educare 15 elevi. Noi suntem peste 25 în clasă, dar nu se simte diferența. Avem profesori extraordinar de capabili și de rezistenți. Uneori mai obosesc și ei. Este de înțeles, nu-i așa? Se simt jigniți în ziua de salariu, se simt jigniți la examenele de grad sau de titularizare, se simt jigniți în pragul pensionării, se simt jigniți când li se pregătește o nouă programă școlară. 24 de miniștri s-au perindat în fruntea Ministerului Educației Naționale în ultimii 30 de ani, iar în anul 2012 am avut nu mai puțin de șase miniștri ai Educației. Mare stres pentru profesorii mei. Cred că au obosit, dragii de ei...
Dar și eu am obosit. Așa că, acum, sunt un elev silitor și tare obosit! Nu mai pot, credeți-mă! Gata! Nu urăsc școala, dar nici nu o mai iubesc. Mi-e indiferent. Oricum, știu ce mă fac când o să mă fac mare, după ce o să devin șomer cu diplomă: mă fac PARLAMENTAR. Așa o să pot dormi și eu cât vreau, unde vreau și cum vreau. Și nici nu-mi trebuie în PARLAMENT diplome, olimpiade, concursuri școlare, performanțe sportive și mai știu eu câte alte activități educative. Rămâne stabilit: mă fac șomer cu diplomă, apoi PARLAMENTAR! Și la urmă, mă pensionez...
Râdeți, nu-i așa? Ei bine, eu plâng. Plâng fiindcă mă omoară o durere de spate. Car zilnic un ghiozdan încărcat cu caiete, cărți, caiete speciale, manuale auxiliare, culegeri, reviste, caiete de evaluare, echipament sportiv, materiale de desen, instrumente muzicale, pachețel cu mâncare, apă (fiindcă la școală avem doar acvarii și ape curgătoare cu microorganisme). Greutatea medie... între 12 și 15 kilograme. Zilnic. La școală și de la școală. Într-un an școlar, car în spate, în total, aproximativ două tone și jumătate. Cu ghiozdanul (și nu fac reclamă mascată la vreo firmă de ghiozdane). Sunt Superman! Dar tot PARLAMENTAR vreau să mă fac. De ce? Fiindcă parlamentarii nu au teme pentru acasă. Ei nu au teme deloc...
Eu cred că profesorii mei nu numai că nu se cunosc între ei, lipsindu-le cu desăvârșire dorința comunicării de orice fel în cancelarie, la o cafeluță, la o prăjitură, la un banchet școlăresc. Nu! Profesorii mei sunt într-o continuă competiție. Mută. După șase ore de cursuri, fiecare profesor îmi dă temă pentru acasă. Fiecare profesor consideră materia sa drept buricul universului, așa că, în viziunea sa pedagogică, fiecare dascăl crede că el este cel mai important. Și își dă importanță sieși și materiei sale printr-o „temă pentru acasă" unică, de cel puțin o oră și jumătate.
Majoritatea mă pun să copiez în caiet lecția pentru care a fost plătit de stat să mi-o predea la clasă. Dar... de!, a venit târziu la oră, am mai bârfit una alta, a mai vorbit la telefon, a mai avut un musafir la clasă... Mie mi-a plăcut că, de!, am stat. Dar când am ajuns acasă nu mi-a mai plăcut că, de!, pe lângă sarcina de a copia lecția care urma să-mi fie predată la școală, am mai primit și vreo 10 exerciții. Așa că, după ce ajung acasă pe la ora 14.00, încep temele. Cam așa: două ore la mate, două ore la română, o oră la engleză, o oră la franceză, o oră la istorie, o oră la fizică, două ore la chimie, două ore la biologie, o oră la germană... Ce? S-a făcut ora 27? Și ce-i cu asta... La noi, în România, profesorii ne-au învățat că ziua are 30 de ore. Minimum! Și ce atâta somn... Viața este scurtă... Așa că, mă fac PARLAMENTAR!
A! Și am uitat să vă spun că, după teme, mai am de mers și la fotbal, și la pian, și la tenis, și la dans, și la șah, și la aeromodelism, și la..., și la... Cum „când"? În nocturnă! Sâmbătă, ce fac? Fac riduri și tahicardie la olimpiade școlare și neșcolare, la concursuri, turnee, evaluări, uneori pe la meditații - altfel spus, fac performanță pentru renumele școlii mele, al dragilor mei profesori, pentru bucuria părinților. Toate le fac pentru eterna strălucire a EDUCAȚIEI din România. Apoi, mă fac și eu PARLAMENTAR.
E duminică... Care duminică? Mai există această zi în calendar? A, este ziua aia liberă când trebuie să-mi fac proiectele, portofoliile, desenele, schițele, powerpoint-urile... Este ziua aceea de sărbătoare când îmi cos ghiozdanul cu sârmă. Iar râdeți de mine... Păi, cu ce se coase un șifonier, nu cu sârmă? Da, da... Mă apuc imediat.
La mine este ora 28:30. La dumneavoastră cât e ceasul? E devreme, nu-i așa? Mă duc să-mi sărut părinții, și frățiorul, și surioara și bunica. Poate mă mai recunosc un pic. Apoi cred că merg să dorm. Mi-e somn. Nu mai pot. Vreau să dorm. Și să mă fac PARLAMENTAR...
Semnez așa:
Unul dintre viitorii parlamentari

Trimite email
marți, 13 octombrie 2026 la 15:41:42 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

13 octombrie

*Pe 13 octombrie, în anul 53, împăratul roman Claudius moare în chinuri, după ce a fost otrăvit de ultima sa soție, Agrippina
*Data de 13 octombrie este legată și de „Miracolul de la Fátima", fenomenul religios la care ar fi asistat zeci de mii de oameni în Portugalia
*dar marchează și nașterea omului politic Take Ionescu
*precum și prima cădere a unui guvern român prin moțiune de cenzură după 1989
(sursa: Adevărul.ro)