Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

O sută de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ieri (duminică), s-au împlinit

O sută de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea

Duminică, 29 aprilie 2018, s-au împlinit 100 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost scriitorul, avocatul, omul politic şi primarul Bucureştilor Barbu Ştefănescu Delavrancea.

La 11 aprilie 2018 s-au împlinit 160 de ani de la naşterea lui Delavrancea.
În anul Centenarului Marii Uniri este o datorie de onoare să marcăm şi veacul scurs, la  29 aprilie 2018, de la dispariţia celui care a fost scriitorul, avocatul, omul politic şi primarul Bucureştilor Barbu Ştefănescu Delavrancea.                
În domeniul literar este cunoscut în special pentru nuvelele „Bunicul", „Bunica", „Domnul Vucea" sau „Hagi Tudose", pentru ,,Neghiniţă" şi ,,Sultănica" dar mai ales pentru trilogia istorică plină de un suflu romantic: „Apus de soare" (1909), „Viforul" (1910) şi „Luceafărul" (1910). Personajul istoric Ştefan cel Mare se exprimă dincolo de mormânt şi dincolo de istorie, pentru a confirma comuniunea generaţiilor în spiritul „eternului ideal românesc". „Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe... Că Moldova nu a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor noştri, şi a urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul vecilor" - sunt,   de fapt, cuvintele marelui orator Delavrancea. Imaginea lui Ştefan cel Mare, imprimată în conştiinţa publică, datorează acestei piese de teatru infinit mai mult decât oricărui document de epocă iar autorul dovedeşte vocaţia perceperii evenimentelor politice şi culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora. Rămâne până în prezent unul dintre cei mai mari oratori români iar pe lângă prețioasa-i operă, nu foarte vastă dar remarcabilă prin frumuseţea şi stilul ei, a fost un patriot care a militat pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat: „Visul atâtor generaţii de strămoşi, de moşi şi de părinţi l-am visat şi noi, şi acum îl vedem aievea [...]. Suntem un singur popor, Carpaţii ne sunt şira spinării"... spunea, fără a fi avut şansa de a fi contemporan cu momentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
A fost tatăl pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, precum şi al Henrietei (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.
Joi, vom comemora personalitatea lui Delavrancea
A trecut la veşnicie în 29 aprilie 1918 la Iaşi, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea.
În anul 1934, reputatul sculptor Cornel Medrea ridică la Oradea bustul lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea care va fi dezvelit la 17 iunie, în cadrul unei ceremonii deosebite.
Direcția Județeană pentru Cultură Bihor și cenaclul literar care îi poartă numele, condus de av. Pașcu Balaci, vor comemora joi, 4 mai 2018, de la ora 12.00, personalitatea lui Delavrancea și vor depune flori la statuia acestuia din Oradea.
Director executiv
Lucian Silaghi
Trimite email
luni, 17 august 2026 la 19:55:24 Ora de vară a Europei de Est