Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

La 9 Mai, copiii de la ,,Dimitrie Cantemir” au avut în fața lor un general care le-a povestit multe

Povestea de istorie adevărată

La 9 Mai, copiii de la ,,Dimitrie Cantemir” au avut în fața lor un general care le-a povestit multe

Într-o zi însorită de primăvară, pe când soarele mângâia ținutul Bihorului, iar florile și pomii împodobiți cu flori și albine, verdele crud al ierbii și fluturii zâmbeau astrului ceresc bucurându-se de pace, elevii claselor a II-a C și a III-a C, alături de doamnele profesoare Doina Lung și Liana Sabo, au participat la activitatea închinată zilei de 9 Mai.

Invitați au fost d-na director, prof. dr. Viorica Popa și dl general, prof. dr. Vasile Creț.
Domnul general le-a vorbit elevilor despre tripla semnificație a acestei zile.
I. Povestea de istorie adevărată prezentată elevilor i-a purtat în timp pe câmpurile de luptă de la Vidin, Rahova, Smârdan, Grivița, alături de bravii și curajoșii eroi români care au murit pentru Independența României față de turci în 1877, alături de ostașii ruși. Osman pașa, conducătorul armatei turce, a recunoscut înfrângerea în fața românilor felicitându-i pentru eroismul și abnegația cu care au luptat. La Congresul de Pace de la Berlin din iunie-iulie 1878, România recâștigă Dobrogea, Insula Șerpilor și Delta Dunării.
II. La 1 septembrie 1939 începe cel de-al doilea război mondial. La 22 iunie 1941, România intră în război alături de Germania împotriva Rusiei, iar la 23 august 1944, românii întorc armele împotriva nemților și se alătură armatei ruse, Angliei, SUA și Franței. Cu sacrificii mari și multe pierderi de vieți omenești, dar în suflet cu multă dragoste de țară, trupele române alături de cele rusești conduse de ofițeri pricepuți, ajutați de populația civilă au luptat cu eroism pe tot cuprinsul României pentru a o elibera de fasciști. Lupte grele s-au dat la Mărăști, Mărășești, Oituz ,,triunghiul de foc al luptelor", unde deviza ostașilor români a fost ,,Pe aici nu se trece!" și nu s-a trecut, la Oara și la Iernut bătălia a durat mai multe zile.
,,Cădeau tații și feciorii/ Cum se scutură bujorii!"
Românii au luptat eliberând fiecare bucată de pământ românesc. La 12 octombrie 1944 ostașii români și ruși au eliberat orașul Oradea, iar la 25 octombrie 1944 ultima palmă de pământ românesc la Carei. Ei au continuat lupta eliberând teritorii din Ungaria și Cehoslovacia. Din cei 540.000 de soldați români participanți la război, 167.000 au murit ori au fost luați prizonieri.
Războiul se încheie la 2 mai 1945, dar pacea este semnată în noaptea de 9 mai la ora 0.43 la Berlin de către reprezentanții aliaților (URSS, SUA, Franța și Marea Britanie), prin semnarea actului de capitulare necondiționată de către Germania.
În cinstea eroilor români s-au ridicat monumente și mausolee la București, Mărășești în România și Zvolen în Cehoslovacia unde este și un Cimitir al militarilor căzuți în război - peste 11.000 de soldați români au murit pentru eliberarea acestei țări.
III. Ziua Europei este ziua în care se sărbătorește pacea și unitatea pe acest bătrân continent.
Popoarele Europei sunt ,,unite în diversitate" pentru că fiecare își vorbește limba, își păstrează tradițiile și obiceiurile, religia și sărbătorile.
Simbolurile UE sunt drapelul albastru cu cele 12 stele galbene care simbolizează idealurile de unitate, de solidaritate și armonie între popoarele Europei. Imnul este ,,Odă bucuriei" scris în 1785 de către Friedrich von Schiller, audiat și cântat de copii cu ocazia acestei activități. Moneda este Euro.
Când povestea de istorie adevărată s-a încheiat , elevii i-au pus întrebări domnului general. Acesta le-a răspuns cu amabilitate și răbdare fiind impresionat de interesul pe care îl au vlăstarele țării pentru a-și cunoaște trecutul și de nivelul de cunoștințe pe care îl au.
Doamnelor profesoare le-a fost înmânată medalia ,,Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945 în semn de prețuire a activității depuse cu copiii.
Copiii au fost încântați și l-au invitat pe domnul general Vasile Creț să vină să le mai povestească despre trecutul și istoria românilor. (C.M.)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 12:42:40 Ora standard a Europei de Est