Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

,,Steagul e ca bolta cerului de necuprins”

,,Nimic fără Dumnezeu!”


,,Steagul e ca bolta cerului de necuprins”
Marți, 26 Iunie 2018, în și de Ziua Drapelului Național, la Oradea, drapelul a fost arborat pe catargul din fața Primăriei Oradea în cadrul unui ceremonial militar, după ce, în prealabil, drapelul a fost sfințit la Catedrala cu Lună.

Cu binecuvântarea preasfințitului părinte episcop Sofronie Drincec, drapelul roș-galben-albastru (reprezentând ,,azurul credinței, soarele nădejdii și văpaia iubirii") a fost sfințit ,,să fie el semn de unitate, libertate și bunăvoire pentru tot poporul țării noastre, România".

Înmânat domnului prefect Ioan Mihaiu, drapelul a fost scos din Biserica cu Lună de către o gardă formată din șase militari și purtat, în alai, până în fața Primăriei unde s-a desfășurat ceremonialul militar: întâmpinarea persoanei oficiale (prefectul Ioan Mihaiu, însoțit de comandantul Garnizoanei Oradea, Călin Trip), prezentarea onorului şi salutul drapelului de luptă, rostirea alocuţiunilor privind însemnătatea evenimentului (prefectul judeţului Bihor, domnul Ioan Mihaiu și istoricul militar col. (r) dr. Constantin Moșincat), primirea drapelului național și legarea acestuia la catargul de arborare, binecuvântarea drapelului, sărutarea lui de către oficialitățile prezente: dl prefect Ioan Mihaiu, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, dl Traian Bodea, primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan, preasfințitul părinte episcop Sofronie Drincec, și comandantul Garnizoanei Oradea, Călin Trip; intonarea Imnului naţional al României şi înălțarea drapelului național pe catarg, defilarea detașamentului de onoare și onorul muzicii militare.

,,Drapelul rămâne parte indisolubilă a identității noastre în lume"

În cuvântul rostit, domnul prefect Ioan Mihaiu a prezentat mesajul ministrului Afacerilor Interne, doamna Carmen Dan, cu ocazia Zilei Drapelului Național.

,,Mândria, în forma ei pură și sinceră, este un sentiment înălțător care motivează și dă sens celor mai profunde trăiri. Așa simțim cu toții când drapelul nostru național se înalță pe redute greu de cucerit grație performanțelor obținute de români. Astăzi, la ceas de sărbătoare, se cuvine să privim câteva secunde în interiorul nostru, acolo unde fiecare dintre noi adăpostim acel sentiment natural, firesc, denumit simplu patriotism. Să ne amintim că drapelul național este martorul celor mai importante momente ale istoriei, ale acelor momente care au definit România și ulterior au propulsat-o în rândul țărilor europene. Să ne amintim că tricolorul are puterea de a ne uni pe toți în numele idealurilor și valorilor care fac bine României... Drapelul rămâne parte indisolubilă a identității noastre în lume".

,,Pentru românii ardeleni, steagul a însemnat întotdeauna ceva suprem"

Col.(r) dr. C-tin Moșincat: ,,În decursul istoriei, toate popoarele au căutat să se identifice într-un anume fel. Acest fel de a se identifica pentru înaintașii noștri se numește drapel, steag, stindard, flamură... cum a fost el denumit. Aici, acum 2000 de ani, împăratul Traian a înfipt în inima Ardealului steagul cu vultur. De-atunci încoace pentru românii ardeleni, steagul a însemnat întotdeauna ceva suprem, iar acel suprem a fost definit de către cărturarul Nicolae Iorga, spunând că pentru românii ardeleni steagul e ca bolta cerului de necuprins; prin urmare, pentru acest steag s-au dus toate luptele, toate bătăliile, în fruntea tuturor luptelor pe care poporul român a fost nevoit să le ducă apărându-și glia, făurindu-și propria țară. Acest stindard a fost dus de către oșteni, a fost purtat cu mândrie pe câmpurile de luptă..."

Făcând trimitere la cele trei porunci (libertate, egalitate și dreptate), la egala îndreptățire lăsată de bunul Dumnezeu pentru toți, istoricul se întreabă retoric: ,,de ce unii doreau să fie permanent mai egali decât alții sau deasupra lor". Apoi a punctat din suferințele pe care le-au avut românii ardeleni de-a lungul timpului, încheind cu semnificația drapelului de luptă și cu urări.

,,Drapelul de luptă a reprezentat și reprezintă întotdeauna România, pe care avem obligația s-o apărăm, avem obligația s-o venerăm, s-o respectăm.

Trăiască România! Trăiască drapelul național românesc!"

Moise-Ovidiu Dan

Pentru mai multe poze (72 de poze), accesați Galeria foto: ,,Steagul e ca bolta cerului de necuprins”.