Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Poemele Mihaelei Dindelegan au ajuns la Academia de Științe a Republicii Moldova

Cu prilejul Zilei Limbii Române,

Poemele Mihaelei Dindelegan au ajuns la Academia de Științe a Republicii Moldova

Volumul de poeme „Și ne-am unit", scris de poeta Mihaela Dindelegan în contextul Centenarului Marii Uniri, a ajuns astăzi la Chișinău, unde autoritățile Republicii Moldova sărbătoresc cu mare fast Ziua Limbii Române.

Câte un exemplar din carte va fi înmânat de profesorul orădean Teodor David, vicepreședinte al organizației Vatra Românească, reprezentanților Academiei de Științe a Republicii Moldova, ai Sfatului Țării 2 și ai autorităților din capitala Moldovei, ca simbol al fraternității și al idealurilor de unire a tuturor românilor.
Tot cu prilejul Zilei Limbii Române, la Oradea, prin Asociația Culturală Pro Lirica, pe care o conduce, poeta Mihaela Dindelegan a organizat joi, 30 august 2018, la Sala Florica Ungur, o manifestare cultural-artistică menită a evoca valorile incomensurabile ale limbajului românesc și în special ale limbii române literare. În cadrul evenimentului, profesorul universitar dr. Valentin Chifor a ținut o impresionantă prelegere despre limba română, prezentând minunatele ei nuanțe și valențe literare din perspectiva poeților și a filozofilor români, în context european. Pigmentat cu numeroase citate și trimiteri la clasicii literaturii române, discursul domnului profesor a scos în evidență bogăția limbajului comun românesc, lipsit de dialecte, cel care ne oferă dimensiunea relevantă a unității naționale. În mod special, prof. Valentin Chifor a subliniat rolul dominant al poeților români, pe care îi consideră prestidigitatorii limbii române, pornind de la inegalabilul Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, poetul - filozof Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, moldoveanul Gheorghe Vieru și toți ceilalți care au contribuit la îmbogățirea și nuanțare limbii române literare.
Participanților la evenimentul de joi, poeta Mihaela Dindelegan le-a oferit câte un exemplar din volumul „Și ne-am unit", carte apărută în aceste zile la Editura Primus și publicată cu sprijinul Direcției Social Comunitare Bihor. În conținutul acesteia, poeta face referire atât la unitatea de limbă și de teritoriu a românilor, cât și, în mod special, la valorile morale și spirituale care asigură unitatea noastră de suflet. Scrisă într-o manieră debordant de realistă, cu expresii stilizate, pline de metafore, dar extrem de bine înfipte în realitatea cotidiană, cartea conține 100 de poeme, dintre care 95 sunt sonete, iar cinci sunt poezii în formă clasică. În fiecare dintre ele, poeta atinge aspecte esențiale ale vieții, pe care le aduce în lumina unei conștiințe a idealului unității și a virtuții, după cum se poate vedea și în sonetul „Drumul spre unitate":
Cu mâna-ntinsă peste soarta noastră,
Din ceruri ne veghează Dumnezeu,
Lumina Lui mai plânge în fereastră
Când drumul nostru-aici este prea greu.
 
Ne-a măsurat câmpia milenară,
Țărușu-n vârful munților l-a pus
Și pân' la Mare ochii Lui coboară,
Căci granițe-ntre frați și mame nu-s.
 
Ne-adună brațul Lui de peste Deltă,
Moldova peste Prut și înapoi,
Cu Bucovina tânără și zveltă,
Și cu Ardealul tot doar pentru noi.
 
Deasupra noastră-i, iată, o răscruce,
Dar orice drum spre unitate duce.
 
În Sala Florica Ungur limba română a fost cinstită în egală măsură și prin versurile cântecelor patriotice care au răsunat în interpretarea Corului bărbătesc General Traian Moșoiu, condus de profesorul Ioan Fluieraș, dar și prin cântecele interpretate de soliștii: Alexandru Mihai Carțiș, Adrian Bojan și Maria Matei, surorile Ghib Denisa și Lorena, și tânărul Andrei Arad. Au recitat ing. Miorița Săteanu, partenera evenimentului, profesoara Florica Mera din Statele Unite, poetele Maria Elvira Vancea și Ioana Precup, precum și poetul Noru Silvan, în timp ce generalul în rezervă Vasile Creț a rostit un impresionant cuvânt de apreciere la adresa întregii manifestări.
Roxana Popescu
Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Poemele Mihaelei Dindelegan au ajuns la Academia de Științe a Republicii Moldova.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:59:14 Ora de vară a Europei de Est