Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ceremonia de deschidere a avut loc la Teatrul ,,Regina Maria”

1 octombrie, un nou început de an universitar la Universitate din Oradea

Ceremonia de deschidere a avut loc la Teatrul ,,Regina Maria”

În anul Centenarului Marii Uniri, 2018, Universitatea din Oradea a ținut să deschidă noul an universitar la Teatrul ,,Regina Maria", prilej cu care au fost marcați și cei 55 de ani neîntrerupți de învățământ superior în Oradea.

Învățământul românesc și valorile naționale
Despre învățământul românesc și valorile naționale a vorbit în discursul său președintele Senatului Universității, domnul profesor univ. dr. Sorin Curilă.
,,Învățământul românesc a urmat transformările sistemului politic de pe teritoriul național. Astfel, în perioada medievală s-a manifestat o lipsă de preocupare din partea autorităților pentru a dezvolta educația, o mare parte a populației rămânând analfabetă.
Construcția unui sistem educațional românesc a început odată cu procesul de formare a Statului român modern. Educația în acele vremuri era pentru ,,privilegiați" fiindcă pentru a ajunge la forme superioare de învățământ erau necesare anumite resurse materiale, pe care în general românii nu le aveau.
S-a trecut, după primul război mondial la integrarea diferitelor sisteme educaționale, sistemul nostru atingând un nivel important prin accederea unui număr mare al populației la o formă organizată de învățământ.
După cel de-al doilea război mondial sistemul românesc a căpătat o tentă specifică regimului comunist bazată pe îndoctrinarea populației, trecând însă după anul 1965 printr-o reformă care prevedea studiul limbilor străine și al științelor exacte, ca formă de bună practică ce a dus la dezvoltare culturală și socio-economică în regiunea Europei de Vest.
După anul 1989, învățământul românesc este într-o etapă de redefinire, fiecare nivel având forma de funcționare reglementată prin Legea Educației Naționale.
Astăzi învățământul românesc modern, și mă refer acum în mod special la învățământul superior, este spațiul demnității și al libertății promovând valoarea și corectitudinea. Universitatea trebuie să pregătească tinerii printr-un sistem educațional modern, pedagogic, pentru a putea reacționa la problemele actuale ridicate de societatea românească. Aceasta înseamnă deschidere către nou atât în plan socio-economic, cât și în plan cultural, dar și în cel al valorilor naționale.
Ne preocupă primordial pregătirea profesională a tinerilor studenți
Universitatea noastră, continuatoarea unor tradiții academice multiseculare în Oradea, face față acestor provocări. Ne preocupă primordial pregătirea profesională a tinerilor studenți, dar totodată, cultivăm respectul față de valorile naționale românești. Astfel, trebuie să le arătăm tinerilor care sunt reperele poporului român.
Sistemul pe care îl promovăm cuprinde pământul țării, pe care s-au format poporul român și limba română, Familia românească, familie tradițională întemeiată prin căsătoria liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, așa cum a lăsat-o pe Pământ bunul Dumnezeu, Religia și biserica și Școala românească. Totodată le vorbim tinerilor despre Cultura națională, unitară, care aparține modelului european; Folclor și tradiții, Eroi, Imn, Drapel și Stemă. Prin toate aceste componente încercăm să definim pentru tinerii studenți, patrimoniul național, tineri care la rândul lor se manifestă deschis și vin spre noi cu sinceritatea lor în abordarea realităților vieții.
La mulți ani România, La mulți ani Universitatea din Oradea!"

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:22 Ora de vară a Europei de Est