Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri

Rolul profesiilor juridice în realizarea şi desăvârşirea Marii Uniri


Conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul de Interne - Filiala „Menumorut" Bihor a desfăşurat vineri, 19 octombrie 2018, conferinţa cu tema Rolul profesiilor juridice în realizarea şi desăvârşirea Marii Uniri.

Evenimentul a avut loc, în sala „General Traian Moşoiu" din Primăria Municipiului Oradea, în cadrul proiectului cu acelaşi nume, cofinanţat de Consiliul Judeţului Bihor prin Direcţia Social Comunitară, aflat în coordonarea directorului de proiect, doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu, conducător de doctorat în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din București, Şcoala doctorală de Drept şi decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative a Universității Agora din Municipiul Oradea.

Centenarul Marii Uniri pe care românii din toată lumea îl sărbătoresc în anul 2018 printr-o serie de manifestări ştiinţifice şi culturale care să aducă în atenţia generaţiei Centenarului momente de istorie din urmă cu o sută de ani oferă posibilitatea ca evenimentele premergătoare Marii Uniri şi a celor care au determinat desăvârşirea Marii Unirii, să fie analizate din diferite perspective: juridică, istorică, culturală, ştiinţifică, economică etc.

În contextul Centenarului, temele înscrise de participanţi în programul conferinţei au evidenţiat pe de o parte repere istorice din profesiile juridice, evoluţii ale legislaţiilor existente în provinciile istorice în diferite ramuri ale dreptului, personalităţi care au participat la crearea cadrului legislativ, iar pe de altă parte fondatori ai sistemului judiciar unitar funcţional, înainte şi după unificarea politică şi/sau teritorială.

Scopul urmărit prin acest proiect este de a celebra Centenarul Marii Uniri prin evocarea rolului pe care l-au avut juriştii în făurirea şi desăvârşirea unificării legislative, unităţii sistemului judiciar şi a profesiilor juridice în România Mare.

La conferinţă au participat cadre didactice din Academia de Poliţiei „Alexandru Ioan Cuza", Bucureşti, Universitatea Agora din Municipiul Oradea, Universitatea din Oradea, Universitatea Transilvania din Braşov, Centrul Universitar Nord Baia-Mare, Universitatea „Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea din Craiova şi reprezentanţi ai profesiilor juridice locale.

Celebrarea evenimentelor de acum o sută de ani, implicit a personalităţilor din profesiile juridice care au realizat şi desăvârşit Opera Unirii a adus bucurie participanţilor, şi a trezit mândria în rândul juriştilor prezenţi la dezbateri, fiind scoasă în evidenţă ideea de unitate pornind de la pilonii pe care s-a fundamentat acest crez, şi anume: credinţă în Dumnezeu, limba care face ca toţi românii din provinciile istorice să se înţeleagă între ei, precum şi o voinţă aparte de a fi uniţi.

După încheierea lucrărilor au avut loc depunere de coroane de flori la Statuia avocat dr. Aurel Lazăr, precum și vizită la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr" din Oradea.

Conferinţa a fost deschisă de rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza", domnul prof. univ. dr. Adrian Iacob. Prezentând câteva repere semnificative din istoria oraşului Oradea, domnia sa a reuşit să ne surprindă cu bogăția de informații pe care le deține legate de istoria acestor meleaguri. Totodată, s-a arătat încântat de măreţia acestuia, de realizările ultimilor ani pe care le-a cunoscut pe viu în scurtul popas pe care l-a făcut în Ţara Crişurilor, dar ne-a promis că se va reîntoarce pentru a descoperi tainele acestor locuri.

Domnul academician Florin Gheorghe Filip a prezentat proiectul Academia Română şi a vorbit despre Marea Unire şi un posibil „Act de naştere" al Sectorului TIC în România. Cuvântul de salut transmis organizatorilor de domnul director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu" din cadrul Academiei Române, prof. univ. dr. Mircea Duţu-Buzura a fost citit de prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea.

În preambulul conferinţei, doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu a spus: „În mijlocul toamnei, la o sută de ani şi o zi (de când în 18 octombrie 1918, Alexandru Vaida Voevod în discursul său istoric a expus Declaraţia de autodeterminare naţională pe baza principiului naţionalităţilor, moment istoric fundamental pentru naţiunea română, pentru desăvârşirea unităţii sale politice şi de stat, de o importanţă programatică şi practică, suntem împreună la această conferinţă. Opera Marii Uniri realizată în anul 1918 a declanşat un proces de unificare reală a tuturor provinciilor istorice româneşti într-un stat naţional unitar. Celebrarea Centenarului Marii Uniri în anul 2018 este până la urmă un act de patriotism. Cel puţin, mi-aş dori să preţuim mai mult, ceea ce au făcut înaintaşii noştri pentru profesiile pe care le avem, în contextul conferinţei de azi, profesiile juridice.

Afirm aceasta, gândindu-mă la faptul că, o legislaţie cu valabilitate pe întreg teritoriu românesc era foarte greu de elaborat, cu atât mai mult, ar fi fost greu de aplicat în lipsa unui sistem judiciar unitar. Ca urmare, le-a revenit rolul de a unifica legislaţia şi de a realiza un sistem juridic funcţional în primul rând juriştilor pe care îi găsim şi în rândul iniţiatorilor actelor care au precedat Marea Unire, au realizat şi au valorificat la nivel internaţional Opera Marii Uniri. Deciziile erau dificile, ca urmare a influenţelor diferite ce existau în provinciile istorice şi în ceea ce priveşte legislaţia existentă, căile politice şi diplomatice se intersectau, anul 1918 aducea şi alte drepturi. Un început de armonizare a legilor, de unitate în practica judiciară a fost posibilă şi datorită uniunilor profesiilor juridice care au pus bazele actualelor organisme centrale specifice fiecărei profesii juridice. În acest sens, frumosul oraş Oradea, poarta urmele paşilor avocatului dr. Aurel Lazăr, care a fost fondatorul Uniunii Avocaţilor din România...

Desigur, tradiţiile păstrate în familie şi valorile transmise urmaşilor sunt esenţiale în devenirea individului, în general. Şi în acest sens, fac referire la Aurel Lazăr care s-a căsătorit cu fiica avocatului Gheorghe Fejer din Ineu, Arad. Familia Lazăr a avut un singur fiu, devenit avocat şi profesor la Academia de Drept din Oradea în care şi Aurel Lazăr a fost înscris în anul I (1890), ca mai apoi, în anul IV (1897) să fie absolvent la Facultatea de Drept din Budapesta. Un an mai târziu a susţinut examenul de intrare în avocatură după care şi-a deschis birou particular la Oradea de care s-a ocupat mai mult asociatul lui Vasile Bledea. Iată că Oradea are o lungă tradiţie şi în învăţământul juridic. Apreciez, mă bucur şi sunt încrezătoare că şi în prezent, învăţământul juridic din Oradea poate să fie unit, să împărtăşească aceleaşi momente, în vibraţia istoriei făurite de juriştii care au învăţat în acelaşi oraş acum o sută de ani, chiar mai mult de atât, şi au dezvoltat profesiile juridice. Salut prezenţa în sală a doamnei lect. univ. dr. Cîrmaciu Diana, prodecanul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Oradea care nu întâmplător a ales tema ,,Gheorghe N. Leon. Modelator de conştiinţe şi formator de caractere în mediile universitare din Cluj, Oradea şi Bucureşti (printre altele fiind licenţiat şi în drept)"...
Şi desigur, pentru a putea arăta ce ştim în practică, pentru a putea fi în slujba vieţii şi a adevărului, şi pentru a simţi şi înţelege greutatea deciziilor pe care le luăm atunci când judecăm, dublate de un cadru solemn, este suficient să privim spre Palatul de Justiţie Oradea, „Scenă a confluenţei profesiilor juridice din perspectivă diacronică", aşa cum sună titlul temei alese de doamna preşedinte al Tribunalului Bihor, judecător, lect. univ. dr. Carmen Domocoş".

Desigur, Programul conferinţei a cuprins teme care mai de care mai interesante. Și numai o lecturare a lor vă ajută să vă formați o părere despre ceea ce s-a urmărit prin conferința noastră de vineri.

***

Academician Gheorghe-Florin FILIP, Academia Română, Marea Unire şi un posibil „Act de naştere" al Sectorului TIC în România

Mircea DUŢU-BUZURA, avocat, prof.univ.dr., director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române/Universitatea Ecologică din Bucureşti, Contribuţia Curţii de Apel Oradea la realizarea unităţii juridice în perioada interbelică

Valeriu CUŞNIR, prof. univ. dr. hab., Institutul de Ştiinţe Juridice şi Politice, Chişinău, Republica Moldova; cercet. coord. dr. Mihai TAŞCĂ, Institutul de Ştiinţe Juridice şi Politice, Chişinău, Republica Moldova, Naţiunea română şi reîntregirea României

Adrian IACOB, prof. univ. dr., rector Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza", Bucureşti, Locul şi rolul lui Alexandru Ioan Cuza în făurirea statului roman modern

Elena-Ana IANCU (Nechita), prof. univ. dr., Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza", Şcoala doctorală de Drept/Universitatea Agora din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative; Vasile CREŢ, general de brigadă cu o stea (r), preşedinte al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul Apărării Naţionale - Filiala Bihor „General Traian Moşoiu"/conf. univ. dr., Universitatea Agora din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Economice; Nicolaie IANCU, general de brigadă cu o stea (r) dr., director executiv al Centrului Euroregional de Prevenire şi Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere, Oradea, Marea Unire în contextul autodeterminării

Cornelia ROMÂNAŞU, director al Muzeului „Aurel Lazăr", Oradea, Contribuţia avocatului dr. Aurel Lazăr în procesul de înfăptuire a Marii Uniri

Carmen-Adriana DOMOCOŞ, judecător, preşedinte al Tribunalului Bihor/ lect. univ. dr.,Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept, Palatul de Justiţie Oradea, scenă a confluenţei profesiilor juridice din perspectivă diacronică

Ştefan HERCHI, avocat, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative/director executiv al Centrului de Excelenţă pentru Studiul Minorităţilor Transfrontaliere, Oradea, Istoria Baroului Bihor

Alexandru CORDOȘ, lect. univ. dr., Universitatea „Dimitrie Cantemir" din Cluj-Napoca, dr. Horaţiu BODALE, cercetător Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Emil Haţieganu, un jurist transilvănean printre făuritorii Marii Uniri

Nicolae IUGA, prof. univ. dr., Universitatea de Vest „Vasile Goldiș" din Arad, Departamentul de Științe Socio - Umane, Documente românești referitoare la evenimentele politice și militare din Maramureș, noiembrie 1918 - mai 1919

Ioan GHERGHEL, cadru didactic asociat, dr., Centrul Universitar Nord Baia Mare, Rolul avocatului Vasile Chindriş în evenimentele premergătoare Marii Uniri

Cristina ŞANTA, profesor Şcoala Gimnazială Coroieni; Sînziana ŞANTA, profesor învăţământ primar, Şcoala Gimnazială Coroieni, Delegaţii maramureşene participante la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

Livius RANTA, Luptătorii anonimi pentru Marea Unire

Radu CARP, prof.univ.dr., Universitatea din Bucureşti/ Centrul de Excelenţă pentru Studiul Minorităţilor Transfrontaliere, Oradea, Contribuţia lui Constantin Stere la dezvoltarea dreptului constituţional românesc

Iulian NEDELCU, prof. univ. dr. habilitat, Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept, Fundamentele constituţionale actuale privind ministerele şi administraţia ministerială

Alexandru ŢICLEA, prof. univ. dr., Academia de Poliţie ,,Alexandru Ioan Cuza"/Universitatea Ecologică din Bucureşti, Evoluţia legislaţiei muncii în perioada interbelică 1920-1938

Daciana VIDREAN, procuror şef, Serviciul Teritorial Oradea DIICOT, Dreptul penal în România la 100 de ani de la Marea Unire

Roxana MATEFI, avocat, conf. univ. dr., Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Drept; Oana ŞARAMET, lect. univ. dr., Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Drept, Contribuția doctrinei la desăvârşirea Marii Uniri prin unificarea legislativă în materia dreptului privat

Diana CÎRMACIU, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept/ drd. Academia de Poliţie ,,Alexandru Ioan Cuza", Şcoala doctorală de Drept, Gheorghe N. Leon Modelator de conştiinţe şi formator de caractere în mediile universitare din Cluj, Oradea şi Bucureşti

Viorel GAVRA, prof., director adjunct, Colegiul Naţional „Samuil Vulcan" Beiuş , Liceul din Beiuş şi Marea Unire

Mihai FLOROIU, prof. univ. dr., Universitatea „Dunărea de Jos", Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Ideea de construcţie europeană în gândirea lui Nicolae Titulescu. De la crearea României Marii la Preşedinţia europeană

Costel GIUROIU, general de brigada cu o stea (r); Dumitru HARALAMBIE, general de brigadă cu o stea (r), Marea Unirea şi neamul românesc

Adrian Cristian MOISE, avocat, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru-Haret", Facultatea de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative, Craiova, Criminalistica. Trecut, prezent şi viitor

Elena-Ana IANCU, prof. univ. dr., Academia de Poliţie ,,Alexandru Ioan Cuza", Şcoala doctorală de Drept/Universitatea Agora din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative; Nicoleta-Elena HEGHEȘ, prof. univ. dr., Universitatea Creştină ,,Dimitrie Cantemir" din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Contribuţia autorilor români din perioada 1913-1945 la dezvoltarea criminalisticii

Gheorghe POPA, prof. univ. dr., general de brigadă cu o stea (r), Universitatea Română Americană/Universitatea Titu Maiorescu, Şcoala doctorală de Drept, Biocriminalistica vegetală - o ştiinţă nouă în sprijinul justiţiei

Gabriela MATEI, lect. univ. dr., Universitatea Ecologică, Bucureşti, Facultatea de Drept, Evoluţii în investigarea patrimoniului cultural

Emilian STANCU, prof. univ. dr., Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; Adrian Cristian MOISE, avocat, conf. univ. dr. Universitatea „Spiru-Haret", Facultatea de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative, Craiova, Criminalistica în învăţământul juridic românesc.

Elena-Ana Iancu

Moise-Ovidiu Dan

Pentru mai multe poze (69 de poze), accesați Galeria foto: Conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri.