Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,NATO suntem noi”

WeAreNATO „România în NATO - 14 ani”

,,NATO suntem noi”

Universitatea din Oradea, prin Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, a organizat, joi, 22 noiembrie 2018, în Aula Magna, evenimentul de informare publică #WeAreNATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației Naționale, precum și Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINT din Oradea.

Lector univ. dr. Dorin Dolghi, din partea Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene, moderatorul manifestării, a invitat la microfon membrii prezidiului să-și prezinte mesajele. Domnul rector Constantin Bungău a salutat distinșii invitați și participanți la conferință și a mulțumit pentru cinstea de a alege Universitatea din Oradea să găzduiască acest eveniment, după universitățile din Arad și Galați, declarându-se mândru de acest parteneriat. La rândul său, viceprimarul Municipiului Oradea, domnul Mircea Mălan, ne-a reprezentat cu cinste. După o superbă sinteză a ceea ce înseamnă, astăzi, Oradea în fața orădenilor, dar și a celor care ne vizitează urbea, referindu-se la eveniment, domnia sa a spus: ,,Dacă Uniunea Europeană reprezintă fundația pe care noi, românii, vrem să ne construim prezentul și viitorul, Alianța Nord Atlantică reprezintă stânca pe care se așază această fundație. Am putea spune că sub umbrela de securitate pe care ne-o asigură NATO, noi, românii, ne putem construi o țară așa cum dorim, în spirit european". În cuvântul său, deputatul Dorel Gheorghe Căprar, președinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Parlamentului României, s-a referit la importanța popularizării rolului acestei alianțe, ce înseamnă conceptul NATO și cât de importantă este investiția în propria securitate. ,,În final, aș vrea să subliniez că suntem într-o permanentă competiție cu celelalte state aliate, dar consider că România și-a câștigat maturitatea necesară pentru a trece la etapa următoare, aceea de furnizor de securitate și stabilitate, dar și de expertiză și consiliere pentru alți aliați și parteneri", a concluzionat dl deputat. Generalul de brigadă Iulian Berdilă, șeful Direcției Planificare Strategică din Statul Major al Apărării al Ministerului Apărării Naționale, a prezentat câteva momente semnificative din activitatea celor peste 700 de militari români care acționează în teatrele internaționale de operație în misiunile NATO, apreciind că ,,România este într-un loc important, într-un moment important (s-a făcut trimitere la Centenarul Marii Uniri - n.n.), cu un viitor mult mai important pentru care generația tânără trebuie să-și asume o parte din responsabilități". Tocmai l-am ascultat apoi pe reprezentantul tinerei generații, cel mai tânăr vorbitor din prezidiu, diplomatul Dragoș Manea, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Politici de securitate, care ne-a explicat ,,ceea ce înseamnă NATO, dincolo de cărți, dincolo de declarațiile politice sau știri. ,,Riscurile și amenințările s-au diversificat, s-au complicat amenințările de tip convențional, li s-au adăugat o paletă largă de amenințări hibride, care îmbracă diferite forme: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, propagandă. Scopul acestora este să destabilizeze instituțiile statului, să creeze diviziuni și să sădească neîncredere în rândul societăților noastre. În răspuns, NATO și aliații își adaptează permanent și rapid strategiile și capacitatea pentru a face față acestor noi provocări (...). În fața unor asemenea campanii menite să destabilizeze societatea, noi trebuie să comunicăm și să scoatem adevărul la suprafață. Este esențial să înțelegem că  NATO suntem noi, că vocea noastră reverberează în cadrul discuțiilor aliate, fie ele politice sau militare. Noi suntem NATO", a conchis tânărul diplomat Dragoș Manea. A urmat o primă sesiune de trei întrebări la care a răspuns generalul de brigadă Iulian Berdilă. La reluarea discursurilor membrilor prezidiului, i-am ascultat pe cercetătorul științific Șerban Pavelescu, de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară al Ministerului Apărării Naționale, vorbind despre Drumul parcurs de România către NATO (1990 - 2004) și pe colonel Florin Tomiuc, director al Centrului de Excelență NATO în domeniul HUMINT din Oradea.
Moise-Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: ,,NATO suntem noi”

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:14 Ora de vară a Europei de Est