Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

,,NATO suntem noi”

WeAreNATO „România în NATO - 14 ani”


,,NATO suntem noi”
Universitatea din Oradea, prin Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, a organizat, joi, 22 noiembrie 2018, în Aula Magna, evenimentul de informare publică #WeAreNATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației Naționale, precum și Centrul de Excelență NATO în domeniul HUMINT din Oradea.

Lector univ. dr. Dorin Dolghi, din partea Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene, moderatorul manifestării, a invitat la microfon membrii prezidiului să-și prezinte mesajele. Domnul rector Constantin Bungău a salutat distinșii invitați și participanți la conferință și a mulțumit pentru cinstea de a alege Universitatea din Oradea să găzduiască acest eveniment, după universitățile din Arad și Galați, declarându-se mândru de acest parteneriat. La rândul său, viceprimarul Municipiului Oradea, domnul Mircea Mălan, ne-a reprezentat cu cinste. După o superbă sinteză a ceea ce înseamnă, astăzi, Oradea în fața orădenilor, dar și a celor care ne vizitează urbea, referindu-se la eveniment, domnia sa a spus: ,,Dacă Uniunea Europeană reprezintă fundația pe care noi, românii, vrem să ne construim prezentul și viitorul, Alianța Nord Atlantică reprezintă stânca pe care se așază această fundație. Am putea spune că sub umbrela de securitate pe care ne-o asigură NATO, noi, românii, ne putem construi o țară așa cum dorim, în spirit european". În cuvântul său, deputatul Dorel Gheorghe Căprar, președinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Parlamentului României, s-a referit la importanța popularizării rolului acestei alianțe, ce înseamnă conceptul NATO și cât de importantă este investiția în propria securitate. ,,În final, aș vrea să subliniez că suntem într-o permanentă competiție cu celelalte state aliate, dar consider că România și-a câștigat maturitatea necesară pentru a trece la etapa următoare, aceea de furnizor de securitate și stabilitate, dar și de expertiză și consiliere pentru alți aliați și parteneri", a concluzionat dl deputat. Generalul de brigadă Iulian Berdilă, șeful Direcției Planificare Strategică din Statul Major al Apărării al Ministerului Apărării Naționale, a prezentat câteva momente semnificative din activitatea celor peste 700 de militari români care acționează în teatrele internaționale de operație în misiunile NATO, apreciind că ,,România este într-un loc important, într-un moment important (s-a făcut trimitere la Centenarul Marii Uniri - n.n.), cu un viitor mult mai important pentru care generația tânără trebuie să-și asume o parte din responsabilități". Tocmai l-am ascultat apoi pe reprezentantul tinerei generații, cel mai tânăr vorbitor din prezidiu, diplomatul Dragoș Manea, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Politici de securitate, care ne-a explicat ,,ceea ce înseamnă NATO, dincolo de cărți, dincolo de declarațiile politice sau știri. ,,Riscurile și amenințările s-au diversificat, s-au complicat amenințările de tip convențional, li s-au adăugat o paletă largă de amenințări hibride, care îmbracă diferite forme: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, propagandă. Scopul acestora este să destabilizeze instituțiile statului, să creeze diviziuni și să sădească neîncredere în rândul societăților noastre. În răspuns, NATO și aliații își adaptează permanent și rapid strategiile și capacitatea pentru a face față acestor noi provocări (...). În fața unor asemenea campanii menite să destabilizeze societatea, noi trebuie să comunicăm și să scoatem adevărul la suprafață. Este esențial să înțelegem că NATO suntem noi, că vocea noastră reverberează în cadrul discuțiilor aliate, fie ele politice sau militare. Noi suntem NATO", a conchis tânărul diplomat Dragoș Manea. A urmat o primă sesiune de trei întrebări la care a răspuns generalul de brigadă Iulian Berdilă. La reluarea discursurilor membrilor prezidiului, i-am ascultat pe cercetătorul științific Șerban Pavelescu, de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară al Ministerului Apărării Naționale, vorbind despre Drumul parcurs de România către NATO (1990 - 2004) și pe colonel Florin Tomiuc, director al Centrului de Excelență NATO în domeniul HUMINT din Oradea.

Moise-Ovidiu Dan

Vedeți mai multe poze în Galeria foto: ,,NATO suntem noi”