Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

“Eminescu interzis: gândirea politicã” (3)

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

Aºa dupã cum ne-am propus, dorim sã-l cunoaºteþi pe Mihai Eminescu ºi dincolo de manualele de limba ºi literatura românã. Meritã! Mãcar cã se apropie ziua Sa de naºtere! Iar lucrarea de faþã, pe care o considerãm “o plãcutã zãbavã” - vorba cronicarului, ºi chiar mai mult decât atât - un “Îndreptar ortoepic ºi ortografic…” în ceea ce priveºte imaginea realã a personalitãþii ºi operei Luceafãrului poeziei româneºti, îi face un mare serviciu Poetului, dar ºi poporului român cu drag ºi dor de Eminescu.

(L. M. & Ov. D.)
Mult-iubitul ºi prea-pãtimitul meu neam românesc,
„Românii nu sunt nicãieri coloniºti, venitúri, oamenii nimãnui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaþie mai veche decât toþi conlocuitorii lor”1. „Rasa istoricã formatoare a acestei þãri este „acel neam de oameni, acel tip etnic care, revãrsându-se de o parte din Maramureº, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea ºi al XIV-lea, ºi care, prin caracterul lui înnãscut2, a determinat soarta acestor þãri, de la [anul] 1200 ºi pânã la [anul] 1700”3. „Nu existã nici o deosebire între rasa românã din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilã parte a Ardealului ºi a Þãrii Ungureºti. E absolut aceeaºi rasã, cu absolut aceleaºi înclinãri ºi aptitudini4”5.
1 Mihai Eminescu, Se vorbeºte cã în Consiliul…, Curierul de Iaºi, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Ediþie criticã întemeiatã de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureºti, 1980, pag. 253
2 de „om a cãrui trãsãturã distinctivã e adevãrul: inteligent fãrã viclenie, rãu – dacã e rãu – fãrã fãþãrnicie, bun fãrã slãbiciune, n-are o cocoaºã intelectualã sau fizicã ce cautã a o ascunde, nu are apucãturile omului slab; îi lipseºte acel iz de slãbiciune care precumpãneºte în fenomenele vieþii noastre publice sub forma linsã a bizantinismului ºi a espedientelor…Toate figurile acelea fãþarnice ºi rele, viclene, fãrã inteligenþã, toate acelea câte ascund o duplicitate în espresie, ceva hibrid, nu încap în cadrul noþiunii român. Poate, aºadar, cã acei oameni n-au avut timp sã se asimileze, poate apoi ca sã fie din rase prea vechi, prea osificate, prea staþionare, pentru ca, prin încruciºare, sã mai poþi scoate ceva bun din ele”., idem, Adeseori, o lege oarecare…, Timpul, 15 martie 1880, în Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucureºti, 1984, pag. 77
3 idem, Adevãrul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucureºti, 1985, pag. 121
4 „Existã multe indicii, atât în numirile localitãþilor ºi râurilor, precum ºi în alte împrejurãri, care denotã o unitate a neamului românesc preexistentã formaþiunii (preexistentã formãrii n.n.) statelor noastre. În adevãr, pe când gãsim în Þara Româneascã Argeºul, gãsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul, care se varsã din stânga în Bistriþa, râu ce izvorãºte din Maramureº. Pe când în Þara Româneascã aflãm Câmpulungul ca þinut ºi descãlecãtoare, aflãm în Bucovina, în creierul munþilor, un Câmpulung tot ca þinut ºi descãlecãtoare. Înainte sau imediat dupã formarea statelor române, vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând sã se judece între ei dupã dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogã fac moldovenii ce pribegiserã în Polonia, sã se judece dupã dreptul românesc. ªi aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei þineau cu sfinþenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodatã; era atât de viu în conºtiinþa poporului, atât de necontestat de nimenea, încât nici unul din vechii noºtri Domni, n-a gãsit de cuviinþã sã-l codifice. În fine, unitatea actualã a limbei vorbite, deºi e în parte un merit special al lui Matei Basarab, dovedeºte totuºi cã, ºi în aceastã privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericeºti, care înclinau a cãpãta o singurã formã scrisã. Organografic vorbind limba era aceeaºi; numai termenii, materialul de vorbe, difereau pe ici pe colo. O unitate atât de pronunþatã a limbei dovedeºte o unitate de origini etnice. E indiferentã cestiunea dacã elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice ºi latine sau latine ºi ilirice, destul numai cã, în al VI-lea secol dupã Hristos, la nãvãlirea avarilor în Tracia, anul 579, oastea condusã de Martin ºi Comenþiol e compusã din oameni care vorbesc româneºte. Tot acest neam apare în Dacia, iar asupra originii lui se ceartã pânã azi învãþaþii. Sigur e cã, deºi au multe elemente slavone în limbã, nu sunt slavi. Motivul pentru care nu sunt ºi nu pot fi slavi este lingvistic. Legile dupã care cuvintele latine s-au prefãcut în cuvinte româneºti ºi-au sfârºit demult evoluþiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte slavone, limba lor era formatã de secole deja, încât, deºi cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici pânã în ziua de azi cu limba noastrã, excepþie fãcând vreo patru sau cinci vocabule care privesc pãstoria. E incontestabil cã un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, deºi a avut epoci de bogãþie ºi de glorie, a fost un popor tânãr, sãnãtos, bine întemeiat.
Etnograful Hoffman scrie, în secolul al XVIII-lea, cã dezvoltarea craniului la rasa românã e admirabilã, cã sunt cranii care meritã a fi în fruntea civilizaþiei. În sfârºit Wirchow, naturalist celebru, dã craniului albanez rangul întâi între toate craniile de rasã din vechiul Imperiu al Rãsãritului, ºi cel albanez e identic cu cel al rasei române, cu al mocanilor noºtri de azi”., idem, Adevãrul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 122
Mai mult, „Miron Costin, în suta a ºaptusprezecea, constatã unitatea de limbã, de datine juridice, religioase ºi de viaþã familialã. El descrie curãþenia ºi frumuseþea limbei vorbite în Maramureº ºi viaþa neatârnatã a românilor de acolo, ne dã legenda fondãrii Moldovei ºi Þãrii Româneºti, constatã identitatea de origine ºi limbã a poporului. În acelaºi timp, cãrþile bisericeºti, tipãrite în Ardeal, în Moldova, în Þara Româneascã, opresc procesul de diversificare ºi de dialectizare a graiului viu; acesta primeºte, prin cãrþi, o normã unitarã în rostire ºi în scriere, cãci, printr-un instinct fericit, traducãtorii ºi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al românilor, cel vorbit în Þara Româneascã ºi într-o parte a Ardealului, întrucât la cel mai vechi din toate se puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce încercau a se forma pe atunci. Poate sã fi fost instinct de adevãr, poate c-a fost chiar cunoºtinþa limbei latine care i-a îndemnat la aceasta. Alãturi cu limba existã, ca element de unitate, literatura popularã, a cãrei rãspândire uniformã nu e de tãgãduit. Aceleaºi balade ce s-au cules în munþii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, în variante, în Dobrogea, încât se constatã cã amintitele piese de literaturã popularã aveau tendinþa de-a se rãspândi la toþi românii”., idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, Ed. cit., Bucureºti, 1985, pag. 168
„Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-ºi legiui trebuinþele ºi tranzacþiunile ce rezultã neapãrat din acele trebuinþe, reciprocitatea relaþiunilor sale: într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuºi; condiþiunea de viaþã a unei legi, garanþia stabilitãþii (garanþia legitimitãþii n.n.) sale e ca ea sã fie un rezultat, o expresiune fidelã a trebuinþelor acelui popor; legislaþiunea trebui pusã în aplicarea celei mai înaintate idei de drept, pusã în raport cu trebuinþele poporului, astfel încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege sã nu contrazicã spiritul acestora. Industria trebuie sã fie a naþiunii aceleia ºi pãzitã de concurenþã iar purtãtorul ei, comerþul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hrãneºte pe industriaº ºi îmbracã pe agricultor, trebuie, de asemenea, sã fie în mâinile aceleiaºi naþiuni. ªtiinþele, afarã de ceea ce e domeniu public, trebui sã prezinte lucruri proprii naþiunii, prin care ea sã fi contribuit la luminarea ºi înaintarea omenirii; artele ºi literatura frumoasã (beletristica n.n.) trebui sã fie oglinzi de aur ale realitãþii în care se miºcã poporul, o coardã nouã, originalã, potrivitã pentru binele cel mare al lumii”6. „Peste noapte ºi prin surprindere”7, „am admis legiuiri strãine”8, „legi strãine în toatã puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea ºi pururea, în locul noþiunilor naþie, þarã, român, noþiunea om, cetãþean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau(;) Galiþia?”9… „Ei, bine, nu le-am admis pentru român, cu interesele cãruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau ºi care ºtiu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferã publicã pentru plante exotice, de care (din cauza cãrora n.n.) planta autohtonã moare… Azi avem cele mai înaintate instituþii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice franþuzeºti, consilii judeþene ºi comunale. Stãm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rãu, cãci instituþiile noi nu se potriveau (ºi nu se potrivesc n.n.) cu starea noastrã de culturã, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, încât trebuie sã le sleim pe acestea pentru a întreþine aparatul costisitor ºi netrebnic al statului modern”10.
5 idem, «Românul» a contractat nãravul…, Timpul, 29 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 266
6 idem, Ecuilibrul, Federaþiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93, 92
7 idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168
8 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, în Opere, vol. X, Ed. cit., Bucureºti, 1989, pag. 20
9 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259.
10 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, în Opere, vol. X, pag. 20
http://www.scribd.com/doc/4511706/EMINESCU-INTERZIS-GANDIREA-POLITICA

Trimite email
joi, 1 mai 2025, 11:55:42 Ora de vară a Europei de Est