Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

“Eminescu interzis: gândirea politicã” (3)

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

Aºa dupã cum ne-am propus, dorim sã-l cunoaºteþi pe Mihai Eminescu ºi dincolo de manualele de limba ºi literatura românã. Meritã! Mãcar cã se apropie ziua Sa de naºtere! Iar lucrarea de faþã, pe care o considerãm “o plãcutã zãbavã” - vorba cronicarului, ºi chiar mai mult decât atât - un “Îndreptar ortoepic ºi ortografic…” în ceea ce priveºte imaginea realã a personalitãþii ºi operei Luceafãrului poeziei româneºti, îi face un mare serviciu Poetului, dar ºi poporului român cu drag ºi dor de Eminescu.

(L. M. & Ov. D.)
Mult-iubitul ºi prea-pãtimitul meu neam românesc,
„Românii nu sunt nicãieri coloniºti, venitúri, oamenii nimãnui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaþie mai veche decât toþi conlocuitorii lor”1. „Rasa istoricã formatoare a acestei þãri este „acel neam de oameni, acel tip etnic care, revãrsându-se de o parte din Maramureº, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea ºi al XIV-lea, ºi care, prin caracterul lui înnãscut2, a determinat soarta acestor þãri, de la [anul] 1200 ºi pânã la [anul] 1700”3. „Nu existã nici o deosebire între rasa românã din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilã parte a Ardealului ºi a Þãrii Ungureºti. E absolut aceeaºi rasã, cu absolut aceleaºi înclinãri ºi aptitudini4”5.
1 Mihai Eminescu, Se vorbeºte cã în Consiliul…, Curierul de Iaºi, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Ediþie criticã întemeiatã de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureºti, 1980, pag. 253
2 de „om a cãrui trãsãturã distinctivã e adevãrul: inteligent fãrã viclenie, rãu – dacã e rãu – fãrã fãþãrnicie, bun fãrã slãbiciune, n-are o cocoaºã intelectualã sau fizicã ce cautã a o ascunde, nu are apucãturile omului slab; îi lipseºte acel iz de slãbiciune care precumpãneºte în fenomenele vieþii noastre publice sub forma linsã a bizantinismului ºi a espedientelor…Toate figurile acelea fãþarnice ºi rele, viclene, fãrã inteligenþã, toate acelea câte ascund o duplicitate în espresie, ceva hibrid, nu încap în cadrul noþiunii român. Poate, aºadar, cã acei oameni n-au avut timp sã se asimileze, poate apoi ca sã fie din rase prea vechi, prea osificate, prea staþionare, pentru ca, prin încruciºare, sã mai poþi scoate ceva bun din ele”., idem, Adeseori, o lege oarecare…, Timpul, 15 martie 1880, în Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucureºti, 1984, pag. 77
3 idem, Adevãrul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucureºti, 1985, pag. 121
4 „Existã multe indicii, atât în numirile localitãþilor ºi râurilor, precum ºi în alte împrejurãri, care denotã o unitate a neamului românesc preexistentã formaþiunii (preexistentã formãrii n.n.) statelor noastre. În adevãr, pe când gãsim în Þara Româneascã Argeºul, gãsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul, care se varsã din stânga în Bistriþa, râu ce izvorãºte din Maramureº. Pe când în Þara Româneascã aflãm Câmpulungul ca þinut ºi descãlecãtoare, aflãm în Bucovina, în creierul munþilor, un Câmpulung tot ca þinut ºi descãlecãtoare. Înainte sau imediat dupã formarea statelor române, vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând sã se judece între ei dupã dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogã fac moldovenii ce pribegiserã în Polonia, sã se judece dupã dreptul românesc. ªi aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei þineau cu sfinþenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodatã; era atât de viu în conºtiinþa poporului, atât de necontestat de nimenea, încât nici unul din vechii noºtri Domni, n-a gãsit de cuviinþã sã-l codifice. În fine, unitatea actualã a limbei vorbite, deºi e în parte un merit special al lui Matei Basarab, dovedeºte totuºi cã, ºi în aceastã privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericeºti, care înclinau a cãpãta o singurã formã scrisã. Organografic vorbind limba era aceeaºi; numai termenii, materialul de vorbe, difereau pe ici pe colo. O unitate atât de pronunþatã a limbei dovedeºte o unitate de origini etnice. E indiferentã cestiunea dacã elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice ºi latine sau latine ºi ilirice, destul numai cã, în al VI-lea secol dupã Hristos, la nãvãlirea avarilor în Tracia, anul 579, oastea condusã de Martin ºi Comenþiol e compusã din oameni care vorbesc româneºte. Tot acest neam apare în Dacia, iar asupra originii lui se ceartã pânã azi învãþaþii. Sigur e cã, deºi au multe elemente slavone în limbã, nu sunt slavi. Motivul pentru care nu sunt ºi nu pot fi slavi este lingvistic. Legile dupã care cuvintele latine s-au prefãcut în cuvinte româneºti ºi-au sfârºit demult evoluþiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte slavone, limba lor era formatã de secole deja, încât, deºi cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici pânã în ziua de azi cu limba noastrã, excepþie fãcând vreo patru sau cinci vocabule care privesc pãstoria. E incontestabil cã un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, deºi a avut epoci de bogãþie ºi de glorie, a fost un popor tânãr, sãnãtos, bine întemeiat.
Etnograful Hoffman scrie, în secolul al XVIII-lea, cã dezvoltarea craniului la rasa românã e admirabilã, cã sunt cranii care meritã a fi în fruntea civilizaþiei. În sfârºit Wirchow, naturalist celebru, dã craniului albanez rangul întâi între toate craniile de rasã din vechiul Imperiu al Rãsãritului, ºi cel albanez e identic cu cel al rasei române, cu al mocanilor noºtri de azi”., idem, Adevãrul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 122
Mai mult, „Miron Costin, în suta a ºaptusprezecea, constatã unitatea de limbã, de datine juridice, religioase ºi de viaþã familialã. El descrie curãþenia ºi frumuseþea limbei vorbite în Maramureº ºi viaþa neatârnatã a românilor de acolo, ne dã legenda fondãrii Moldovei ºi Þãrii Româneºti, constatã identitatea de origine ºi limbã a poporului. În acelaºi timp, cãrþile bisericeºti, tipãrite în Ardeal, în Moldova, în Þara Româneascã, opresc procesul de diversificare ºi de dialectizare a graiului viu; acesta primeºte, prin cãrþi, o normã unitarã în rostire ºi în scriere, cãci, printr-un instinct fericit, traducãtorii ºi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al românilor, cel vorbit în Þara Româneascã ºi într-o parte a Ardealului, întrucât la cel mai vechi din toate se puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce încercau a se forma pe atunci. Poate sã fi fost instinct de adevãr, poate c-a fost chiar cunoºtinþa limbei latine care i-a îndemnat la aceasta. Alãturi cu limba existã, ca element de unitate, literatura popularã, a cãrei rãspândire uniformã nu e de tãgãduit. Aceleaºi balade ce s-au cules în munþii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, în variante, în Dobrogea, încât se constatã cã amintitele piese de literaturã popularã aveau tendinþa de-a se rãspândi la toþi românii”., idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, Ed. cit., Bucureºti, 1985, pag. 168
„Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-ºi legiui trebuinþele ºi tranzacþiunile ce rezultã neapãrat din acele trebuinþe, reciprocitatea relaþiunilor sale: într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuºi; condiþiunea de viaþã a unei legi, garanþia stabilitãþii (garanþia legitimitãþii n.n.) sale e ca ea sã fie un rezultat, o expresiune fidelã a trebuinþelor acelui popor; legislaþiunea trebui pusã în aplicarea celei mai înaintate idei de drept, pusã în raport cu trebuinþele poporului, astfel încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege sã nu contrazicã spiritul acestora. Industria trebuie sã fie a naþiunii aceleia ºi pãzitã de concurenþã iar purtãtorul ei, comerþul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hrãneºte pe industriaº ºi îmbracã pe agricultor, trebuie, de asemenea, sã fie în mâinile aceleiaºi naþiuni. ªtiinþele, afarã de ceea ce e domeniu public, trebui sã prezinte lucruri proprii naþiunii, prin care ea sã fi contribuit la luminarea ºi înaintarea omenirii; artele ºi literatura frumoasã (beletristica n.n.) trebui sã fie oglinzi de aur ale realitãþii în care se miºcã poporul, o coardã nouã, originalã, potrivitã pentru binele cel mare al lumii”6. „Peste noapte ºi prin surprindere”7, „am admis legiuiri strãine”8, „legi strãine în toatã puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea ºi pururea, în locul noþiunilor naþie, þarã, român, noþiunea om, cetãþean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau(;) Galiþia?”9… „Ei, bine, nu le-am admis pentru român, cu interesele cãruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau ºi care ºtiu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferã publicã pentru plante exotice, de care (din cauza cãrora n.n.) planta autohtonã moare… Azi avem cele mai înaintate instituþii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice franþuzeºti, consilii judeþene ºi comunale. Stãm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rãu, cãci instituþiile noi nu se potriveau (ºi nu se potrivesc n.n.) cu starea noastrã de culturã, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, încât trebuie sã le sleim pe acestea pentru a întreþine aparatul costisitor ºi netrebnic al statului modern”10.
5 idem, «Românul» a contractat nãravul…, Timpul, 29 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 266
6 idem, Ecuilibrul, Federaþiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93, 92
7 idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168
8 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, în Opere, vol. X, Ed. cit., Bucureºti, 1989, pag. 20
9 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259.
10 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, în Opere, vol. X, pag. 20
http://www.scribd.com/doc/4511706/EMINESCU-INTERZIS-GANDIREA-POLITICA

Trimite email
miercuri, 9 septembrie 2026 la 15:18:33 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților
,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.