Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

“Eminescu interzis: gândirea politicã” (3)


Testamentul politic al lui Mihai Eminescu
Aºa dupã cum ne-am propus, dorim sã-l cunoaºteþi pe Mihai Eminescu ºi dincolo de manualele de limba ºi literatura românã. Meritã! Mãcar cã se apropie ziua Sa de naºtere! Iar lucrarea de faþã, pe care o considerãm “o plãcutã zãbavã” - vorba cronicarului, ºi chiar mai mult decât atât - un “Îndreptar ortoepic ºi ortografic…” în ceea ce priveºte imaginea realã a personalitãþii ºi operei Luceafãrului poeziei româneºti, îi face un mare serviciu Poetului, dar ºi poporului român cu drag ºi dor de Eminescu.

(L. M. & Ov. D.)
Mult-iubitul ºi prea-pãtimitul meu neam românesc,

„Românii nu sunt nicãieri coloniºti, venitúri, oamenii nimãnui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaþie mai veche decât toþi conlocuitorii lor”1. „Rasa istoricã formatoare a acestei þãri este „acel neam de oameni, acel tip etnic care, revãrsându-se de o parte din Maramureº, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor române în secolele al XIII-lea ºi al XIV-lea, ºi care, prin caracterul lui înnãscut2, a determinat soarta acestor þãri, de la [anul] 1200 ºi pânã la [anul] 1700”3. „Nu existã nici o deosebire între rasa românã din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilã parte a Ardealului ºi a Þãrii Ungureºti. E absolut aceeaºi rasã, cu absolut aceleaºi înclinãri ºi aptitudini4”5.

1 Mihai Eminescu, Se vorbeºte cã în Consiliul…, Curierul de Iaºi, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Ediþie criticã întemeiatã de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureºti, 1980, pag. 253
2 de „om a cãrui trãsãturã distinctivã e adevãrul: inteligent fãrã viclenie, rãu – dacã e rãu – fãrã fãþãrnicie, bun fãrã slãbiciune, n-are o cocoaºã intelectualã sau fizicã ce cautã a o ascunde, nu are apucãturile omului slab; îi lipseºte acel iz de slãbiciune care precumpãneºte în fenomenele vieþii noastre publice sub forma linsã a bizantinismului ºi a espedientelor…Toate figurile acelea fãþarnice ºi rele, viclene, fãrã inteligenþã, toate acelea câte ascund o duplicitate în espresie, ceva hibrid, nu încap în cadrul noþiunii român. Poate, aºadar, cã acei oameni n-au avut timp sã se asimileze, poate apoi ca sã fie din rase prea vechi, prea osificate, prea staþionare, pentru ca, prin încruciºare, sã mai poþi scoate ceva bun din ele”., idem, Adeseori, o lege oarecare…, Timpul, 15 martie 1880, în Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucureºti, 1984, pag. 77
3 idem, Adevãrul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucureºti, 1985, pag. 121

4 „Existã multe indicii, atât în numirile localitãþilor ºi râurilor, precum ºi în alte împrejurãri, care denotã o unitate a neamului românesc preexistentã formaþiunii (preexistentã formãrii n.n.) statelor noastre. În adevãr, pe când gãsim în Þara Româneascã Argeºul, gãsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul, care se varsã din stânga în Bistriþa, râu ce izvorãºte din Maramureº. Pe când în Þara Româneascã aflãm Câmpulungul ca þinut ºi descãlecãtoare, aflãm în Bucovina, în creierul munþilor, un Câmpulung tot ca þinut ºi descãlecãtoare. Înainte sau imediat dupã formarea statelor române, vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând sã se judece între ei dupã dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogã fac moldovenii ce pribegiserã în Polonia, sã se judece dupã dreptul românesc. ªi aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei þineau cu sfinþenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodatã; era atât de viu în conºtiinþa poporului, atât de necontestat de nimenea, încât nici unul din vechii noºtri Domni, n-a gãsit de cuviinþã sã-l codifice. În fine, unitatea actualã a limbei vorbite, deºi e în parte un merit special al lui Matei Basarab, dovedeºte totuºi cã, ºi în aceastã privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericeºti, care înclinau a cãpãta o singurã formã scrisã. Organografic vorbind limba era aceeaºi; numai termenii, materialul de vorbe, difereau pe ici pe colo. O unitate atât de pronunþatã a limbei dovedeºte o unitate de origini etnice. E indiferentã cestiunea dacã elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice ºi latine sau latine ºi ilirice, destul numai cã, în al VI-lea secol dupã Hristos, la nãvãlirea avarilor în Tracia, anul 579, oastea condusã de Martin ºi Comenþiol e compusã din oameni care vorbesc româneºte. Tot acest neam apare în Dacia, iar asupra originii lui se ceartã pânã azi învãþaþii. Sigur e cã, deºi au multe elemente slavone în limbã, nu sunt slavi. Motivul pentru care nu sunt ºi nu pot fi slavi este lingvistic. Legile dupã care cuvintele latine s-au prefãcut în cuvinte româneºti ºi-au sfârºit demult evoluþiunea lor; în momentul în care românii au primit cuvinte slavone, limba lor era formatã de secole deja, încât, deºi cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici pânã în ziua de azi cu limba noastrã, excepþie fãcând vreo patru sau cinci vocabule care privesc pãstoria. E incontestabil cã un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, deºi a avut epoci de bogãþie ºi de glorie, a fost un popor tânãr, sãnãtos, bine întemeiat.

Etnograful Hoffman scrie, în secolul al XVIII-lea, cã dezvoltarea craniului la rasa românã e admirabilã, cã sunt cranii care meritã a fi în fruntea civilizaþiei. În sfârºit Wirchow, naturalist celebru, dã craniului albanez rangul întâi între toate craniile de rasã din vechiul Imperiu al Rãsãritului, ºi cel albanez e identic cu cel al rasei române, cu al mocanilor noºtri de azi”., idem, Adevãrul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 122
Mai mult, „Miron Costin, în suta a ºaptusprezecea, constatã unitatea de limbã, de datine juridice, religioase ºi de viaþã familialã. El descrie curãþenia ºi frumuseþea limbei vorbite în Maramureº ºi viaþa neatârnatã a românilor de acolo, ne dã legenda fondãrii Moldovei ºi Þãrii Româneºti, constatã identitatea de origine ºi limbã a poporului. În acelaºi timp, cãrþile bisericeºti, tipãrite în Ardeal, în Moldova, în Þara Româneascã, opresc procesul de diversificare ºi de dialectizare a graiului viu; acesta primeºte, prin cãrþi, o normã unitarã în rostire ºi în scriere, cãci, printr-un instinct fericit, traducãtorii ºi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al românilor, cel vorbit în Þara Româneascã ºi într-o parte a Ardealului, întrucât la cel mai vechi din toate se puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce încercau a se forma pe atunci. Poate sã fi fost instinct de adevãr, poate c-a fost chiar cunoºtinþa limbei latine care i-a îndemnat la aceasta. Alãturi cu limba existã, ca element de unitate, literatura popularã, a cãrei rãspândire uniformã nu e de tãgãduit. Aceleaºi balade ce s-au cules în munþii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, în variante, în Dobrogea, încât se constatã cã amintitele piese de literaturã popularã aveau tendinþa de-a se rãspândi la toþi românii”., idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, Ed. cit., Bucureºti, 1985, pag. 168

„Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-ºi legiui trebuinþele ºi tranzacþiunile ce rezultã neapãrat din acele trebuinþe, reciprocitatea relaþiunilor sale: într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuºi; condiþiunea de viaþã a unei legi, garanþia stabilitãþii (garanþia legitimitãþii n.n.) sale e ca ea sã fie un rezultat, o expresiune fidelã a trebuinþelor acelui popor; legislaþiunea trebui pusã în aplicarea celei mai înaintate idei de drept, pusã în raport cu trebuinþele poporului, astfel încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege sã nu contrazicã spiritul acestora. Industria trebuie sã fie a naþiunii aceleia ºi pãzitã de concurenþã iar purtãtorul ei, comerþul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hrãneºte pe industriaº ºi îmbracã pe agricultor, trebuie, de asemenea, sã fie în mâinile aceleiaºi naþiuni. ªtiinþele, afarã de ceea ce e domeniu public, trebui sã prezinte lucruri proprii naþiunii, prin care ea sã fi contribuit la luminarea ºi înaintarea omenirii; artele ºi literatura frumoasã (beletristica n.n.) trebui sã fie oglinzi de aur ale realitãþii în care se miºcã poporul, o coardã nouã, originalã, potrivitã pentru binele cel mare al lumii”6. „Peste noapte ºi prin surprindere”7, „am admis legiuiri strãine”8, „legi strãine în toatã puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea ºi pururea, în locul noþiunilor naþie, þarã, român, noþiunea om, cetãþean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau(;) Galiþia?”9… „Ei, bine, nu le-am admis pentru român, cu interesele cãruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau ºi care ºtiu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferã publicã pentru plante exotice, de care (din cauza cãrora n.n.) planta autohtonã moare… Azi avem cele mai înaintate instituþii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice franþuzeºti, consilii judeþene ºi comunale. Stãm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rãu, cãci instituþiile noi nu se potriveau (ºi nu se potrivesc n.n.) cu starea noastrã de culturã, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, încât trebuie sã le sleim pe acestea pentru a întreþine aparatul costisitor ºi netrebnic al statului modern”10.

5 idem, «Românul» a contractat nãravul…, Timpul, 29 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 266
6 idem, Ecuilibrul, Federaþiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93, 92
7 idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168
8 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, în Opere, vol. X, Ed. cit., Bucureºti, 1989, pag. 20
9 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259.

10 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, în Opere, vol. X, pag. 20

http://www.scribd.com/doc/4511706/EMINESCU-INTERZIS-GANDIREA-POLITICA

Trimite email

duminică, 8 noiembrie 2026 la 14:28:22 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

La mulţi ani binecuvântaţi!

De Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

şi al tuturor cereştilor puteri,

vă felicităm

şi îi rugăm pe Sfinţii Arhangheli

să slujească şi să mijlocească,

pe lângă Marele Dumnezeu,

binecuvântări întru sănătate

și împlinirea tuturor dorințelor,

Mihai și Mihaela,

Gavril, Gabriel și Gabriela,

și tuturor sărbătoriților zilei de 8 noiembrie:

La mulți ani binecuvântați!