Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

“Eminescu interzis: gândirea politicã” (4)

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

Continuãm sã publicãm "Testame ntul politic al lui Mihai Eminescu”, citând din lucrarea dlui dr. Radu Mihai Criºan, intitulatã “Eminescu interzis: gândirea politicã”, apariþie editorialã, Criterion Publishing, Bucureºti, 2008.

 „E într-adevãr ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru ºi a cãrui raþiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romanã, cum, din chiar senin ºi într-o singurã noapte, erige teoria de om ºi om teorie absolutã de stat ºi face din banul internaþional ºi din posesiunea acestuia singura mãsurãtoare pentru a deosebi înrâurirea unui om de a celuilalt în viaþa statului. Nici [nu] e lesne de înþeles cum un popor de plugari, ba încã unul care s-a lãsat de pãstorie de ieri-alaltãieri ºi s-a apucat de plug înainte de abia [cu] cincizeci de ani, putea sã se creadã îndestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civilizaþie ºi instituþii pe care þãrile apusene, bogate prin industrie ºi printr-o dezvoltare economicã de sute de ani, abia le pot plãti.
Cea mai superficialã socotealã din lume ar dovedi, îndestul, cã puterea productivã a naþiei româneºti n-a crescut, n-a putut sã creascã în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaþie strãinã, introduse cu grãmada în þara noastrã… Înzecitu-s-au ºi însutitu-s-au oare averea românului ºi veniturile lui pentru a plãti instituþiile de o sutã de ori mai scumpe? Desigur cã nu. Clasele productive au dat îndãrãt; proprietarii mari ºi þãranii au sãrãcit; industria de casã ºi meºteºugurile s-au stins cu desãvârºire – iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuºerii, oamenii ce încurcã douã buchi pe hârtie ºi aspirã a deveni deputaþi ºi miniºtri, advocaþii, s-au înmulþit cu asuprã de mãsurã, dau tonul, conduc opinia publicã, fericesc naþia în fiecare zi, pe hârtie”11.
„Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franþuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înþelege”12 ºi nu-l va înþelege niciodatã. „Peste tot aceeaºi idee: sã dau strãinilor ce-mi cer; cât pentru români, puþin îmi pasã!”13
„Constituþia noastrã, punând greutatea pe o clasã de mijloc, parte strãinã, parte neexistentã, a dat loc la o declasare generalã din cele mai dezastruase14. Nu mai existã o altã deosebire între oameni, decât cea pe care o stabileºte banul, oricum ar fi câºtigat”15.
11 idem, Ieri domnul deputat Giani…, Timpul, 22 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 193
12 idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168
13 idem, Dar dulci, nobili ºi politicoºi…, Timpul, 23 mai 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 123
14 „Fiecare constituþie, ca lege fundamentalã a unui stat, are drept corelat o clasã mai cu samã, pe care se întemeiazã. Corelatul constituþiilor statelor apusene este o clasã de mijloc, bogatã, cultã, o clasã de patriciani, de fabricanþi, industriaºi care vãd în constituþie mijlocul de a-ºi reprezenta interesele în mod adecvat cu însemnãtatea lor. La noi, legea fundamentalã nu însemneazã decât egalitatea pentru toþi scribii de-a ajunge la funcþiile cele mai înalte ale statului”., idem, Influenþa austriacã asupra românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, în Opere, vol. IX, pag. 173
15 idem, Economiºtii observã…, Timpul, 10 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 237.
„Un sistem reprezentativ, întins ca o reþea asupra întregii þãri, influenþat însã, întotdeauna, în mod absolut, de guvernul central, ºi-a format în fiecare pãrticicã organele sale, sub formã de consilii judeþene, consilii comunale, consilii de instrucþiune, consilii de sus ºi de jos, care nici nu ºtiu ce sã consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezintã n.n.) decât pe persoanele din care sunt compuse16”17.
Astfel, „teoria de om ºi om, o teorie curat filantropicã ºi un rezultat al compãtimirii ce omul o are nu numai pentru semenul sãu, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat, cãci preface þara moºtenitã, apãratã cu vãrsare de sânge ºi cu privaþiuni, într-o mlaºtinã pentru scurgerea elementelor nesãnãtoase din alte þãri – introducând într-un stat eminamente naþional un sistem de instituþii cosmopolite”18.
Urmare aplicãrii ei vom „avea de-acum înainte dominaþia banului internaþional, o domnie strãinã, impusã de strãini; libertatea de muncã ºi tranzacþiuni; teoria de luptã pe picior în aparenþã egal, în realitate inegal. ªi, în aceastã luptã, nu învinge cine-i tare, nobil sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câºtig e bun, cel fãrã scrupul faþã de concetãþenii sãi, cel pentru care orice apãrare a muncii e o piedicã pe care va tinde a o rãsturna, pe cale legiuitã sau pe cale pieziºã”19.
16 În ele, „toate numirile în funcþiuni nu se fac dupã merit, ci dupã cum ordonã deputaþii - parlamentarii n.n. -, care, la rândul lor, atârnã de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeþ. Aceste comitete îºi împart toate în familie. Ele creeazã, din banii judeþelor, burse pentru copiii «patrioþilor» trimiºi în strãinãtate sã numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeþene pe unde «patrioþii» au câte un petec de moºie, încât toatã munca publicã, fie sub forma de contribuþie, fie sub cea de prestaþiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot»”., idem, Abstracþie fãcând…, Timpul, 20-21 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 14
17 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259
18 idem, Între multele neplãceri ale vieþii…, Timpul, 22 martie 1879, în Opere, vol. X, pag. 209
19 idem, Trei zile de-a rândul…, Timpul, 20 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 191, 192.
http://www.scribd.com/doc/4511706/EMINESCU-INTERZIS-GANDIREA-POLITICA
Trimite email
duminică, 21 decembrie 2025 la 13:58:40 Ora standard a Europei de Est