Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

“Eminescu interzis: gândirea politicã” (4)

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

Continuãm sã publicãm "Testame ntul politic al lui Mihai Eminescu”, citând din lucrarea dlui dr. Radu Mihai Criºan, intitulatã “Eminescu interzis: gândirea politicã”, apariþie editorialã, Criterion Publishing, Bucureºti, 2008.

 „E într-adevãr ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru ºi a cãrui raþiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romanã, cum, din chiar senin ºi într-o singurã noapte, erige teoria de om ºi om teorie absolutã de stat ºi face din banul internaþional ºi din posesiunea acestuia singura mãsurãtoare pentru a deosebi înrâurirea unui om de a celuilalt în viaþa statului. Nici [nu] e lesne de înþeles cum un popor de plugari, ba încã unul care s-a lãsat de pãstorie de ieri-alaltãieri ºi s-a apucat de plug înainte de abia [cu] cincizeci de ani, putea sã se creadã îndestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civilizaþie ºi instituþii pe care þãrile apusene, bogate prin industrie ºi printr-o dezvoltare economicã de sute de ani, abia le pot plãti.
Cea mai superficialã socotealã din lume ar dovedi, îndestul, cã puterea productivã a naþiei româneºti n-a crescut, n-a putut sã creascã în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaþie strãinã, introduse cu grãmada în þara noastrã… Înzecitu-s-au ºi însutitu-s-au oare averea românului ºi veniturile lui pentru a plãti instituþiile de o sutã de ori mai scumpe? Desigur cã nu. Clasele productive au dat îndãrãt; proprietarii mari ºi þãranii au sãrãcit; industria de casã ºi meºteºugurile s-au stins cu desãvârºire – iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuºerii, oamenii ce încurcã douã buchi pe hârtie ºi aspirã a deveni deputaþi ºi miniºtri, advocaþii, s-au înmulþit cu asuprã de mãsurã, dau tonul, conduc opinia publicã, fericesc naþia în fiecare zi, pe hârtie”11.
„Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franþuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înþelege”12 ºi nu-l va înþelege niciodatã. „Peste tot aceeaºi idee: sã dau strãinilor ce-mi cer; cât pentru români, puþin îmi pasã!”13
„Constituþia noastrã, punând greutatea pe o clasã de mijloc, parte strãinã, parte neexistentã, a dat loc la o declasare generalã din cele mai dezastruase14. Nu mai existã o altã deosebire între oameni, decât cea pe care o stabileºte banul, oricum ar fi câºtigat”15.
11 idem, Ieri domnul deputat Giani…, Timpul, 22 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 193
12 idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168
13 idem, Dar dulci, nobili ºi politicoºi…, Timpul, 23 mai 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 123
14 „Fiecare constituþie, ca lege fundamentalã a unui stat, are drept corelat o clasã mai cu samã, pe care se întemeiazã. Corelatul constituþiilor statelor apusene este o clasã de mijloc, bogatã, cultã, o clasã de patriciani, de fabricanþi, industriaºi care vãd în constituþie mijlocul de a-ºi reprezenta interesele în mod adecvat cu însemnãtatea lor. La noi, legea fundamentalã nu însemneazã decât egalitatea pentru toþi scribii de-a ajunge la funcþiile cele mai înalte ale statului”., idem, Influenþa austriacã asupra românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, în Opere, vol. IX, pag. 173
15 idem, Economiºtii observã…, Timpul, 10 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 237.
„Un sistem reprezentativ, întins ca o reþea asupra întregii þãri, influenþat însã, întotdeauna, în mod absolut, de guvernul central, ºi-a format în fiecare pãrticicã organele sale, sub formã de consilii judeþene, consilii comunale, consilii de instrucþiune, consilii de sus ºi de jos, care nici nu ºtiu ce sã consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezintã n.n.) decât pe persoanele din care sunt compuse16”17.
Astfel, „teoria de om ºi om, o teorie curat filantropicã ºi un rezultat al compãtimirii ce omul o are nu numai pentru semenul sãu, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat, cãci preface þara moºtenitã, apãratã cu vãrsare de sânge ºi cu privaþiuni, într-o mlaºtinã pentru scurgerea elementelor nesãnãtoase din alte þãri – introducând într-un stat eminamente naþional un sistem de instituþii cosmopolite”18.
Urmare aplicãrii ei vom „avea de-acum înainte dominaþia banului internaþional, o domnie strãinã, impusã de strãini; libertatea de muncã ºi tranzacþiuni; teoria de luptã pe picior în aparenþã egal, în realitate inegal. ªi, în aceastã luptã, nu învinge cine-i tare, nobil sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câºtig e bun, cel fãrã scrupul faþã de concetãþenii sãi, cel pentru care orice apãrare a muncii e o piedicã pe care va tinde a o rãsturna, pe cale legiuitã sau pe cale pieziºã”19.
16 În ele, „toate numirile în funcþiuni nu se fac dupã merit, ci dupã cum ordonã deputaþii - parlamentarii n.n. -, care, la rândul lor, atârnã de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeþ. Aceste comitete îºi împart toate în familie. Ele creeazã, din banii judeþelor, burse pentru copiii «patrioþilor» trimiºi în strãinãtate sã numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeþene pe unde «patrioþii» au câte un petec de moºie, încât toatã munca publicã, fie sub forma de contribuþie, fie sub cea de prestaþiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot»”., idem, Abstracþie fãcând…, Timpul, 20-21 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 14
17 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259
18 idem, Între multele neplãceri ale vieþii…, Timpul, 22 martie 1879, în Opere, vol. X, pag. 209
19 idem, Trei zile de-a rândul…, Timpul, 20 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 191, 192.
http://www.scribd.com/doc/4511706/EMINESCU-INTERZIS-GANDIREA-POLITICA
Trimite email
joi, 1 mai 2025, 11:53:07 Ora de vară a Europei de Est