Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

“Eminescu interzis: gândirea politicã” (4)

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu

Continuãm sã publicãm "Testame ntul politic al lui Mihai Eminescu”, citând din lucrarea dlui dr. Radu Mihai Criºan, intitulatã “Eminescu interzis: gândirea politicã”, apariþie editorialã, Criterion Publishing, Bucureºti, 2008.

 „E într-adevãr ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru ºi a cãrui raþiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romanã, cum, din chiar senin ºi într-o singurã noapte, erige teoria de om ºi om teorie absolutã de stat ºi face din banul internaþional ºi din posesiunea acestuia singura mãsurãtoare pentru a deosebi înrâurirea unui om de a celuilalt în viaþa statului. Nici [nu] e lesne de înþeles cum un popor de plugari, ba încã unul care s-a lãsat de pãstorie de ieri-alaltãieri ºi s-a apucat de plug înainte de abia [cu] cincizeci de ani, putea sã se creadã îndestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civilizaþie ºi instituþii pe care þãrile apusene, bogate prin industrie ºi printr-o dezvoltare economicã de sute de ani, abia le pot plãti.
Cea mai superficialã socotealã din lume ar dovedi, îndestul, cã puterea productivã a naþiei româneºti n-a crescut, n-a putut sã creascã în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaþie strãinã, introduse cu grãmada în þara noastrã… Înzecitu-s-au ºi însutitu-s-au oare averea românului ºi veniturile lui pentru a plãti instituþiile de o sutã de ori mai scumpe? Desigur cã nu. Clasele productive au dat îndãrãt; proprietarii mari ºi þãranii au sãrãcit; industria de casã ºi meºteºugurile s-au stins cu desãvârºire – iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuºerii, oamenii ce încurcã douã buchi pe hârtie ºi aspirã a deveni deputaþi ºi miniºtri, advocaþii, s-au înmulþit cu asuprã de mãsurã, dau tonul, conduc opinia publicã, fericesc naþia în fiecare zi, pe hârtie”11.
„Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franþuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înþelege”12 ºi nu-l va înþelege niciodatã. „Peste tot aceeaºi idee: sã dau strãinilor ce-mi cer; cât pentru români, puþin îmi pasã!”13
„Constituþia noastrã, punând greutatea pe o clasã de mijloc, parte strãinã, parte neexistentã, a dat loc la o declasare generalã din cele mai dezastruase14. Nu mai existã o altã deosebire între oameni, decât cea pe care o stabileºte banul, oricum ar fi câºtigat”15.
11 idem, Ieri domnul deputat Giani…, Timpul, 22 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 193
12 idem, De câte ori «Românul» era în opoziþie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168
13 idem, Dar dulci, nobili ºi politicoºi…, Timpul, 23 mai 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 123
14 „Fiecare constituþie, ca lege fundamentalã a unui stat, are drept corelat o clasã mai cu samã, pe care se întemeiazã. Corelatul constituþiilor statelor apusene este o clasã de mijloc, bogatã, cultã, o clasã de patriciani, de fabricanþi, industriaºi care vãd în constituþie mijlocul de a-ºi reprezenta interesele în mod adecvat cu însemnãtatea lor. La noi, legea fundamentalã nu însemneazã decât egalitatea pentru toþi scribii de-a ajunge la funcþiile cele mai înalte ale statului”., idem, Influenþa austriacã asupra românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, în Opere, vol. IX, pag. 173
15 idem, Economiºtii observã…, Timpul, 10 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 237.
„Un sistem reprezentativ, întins ca o reþea asupra întregii þãri, influenþat însã, întotdeauna, în mod absolut, de guvernul central, ºi-a format în fiecare pãrticicã organele sale, sub formã de consilii judeþene, consilii comunale, consilii de instrucþiune, consilii de sus ºi de jos, care nici nu ºtiu ce sã consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezintã n.n.) decât pe persoanele din care sunt compuse16”17.
Astfel, „teoria de om ºi om, o teorie curat filantropicã ºi un rezultat al compãtimirii ce omul o are nu numai pentru semenul sãu, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat, cãci preface þara moºtenitã, apãratã cu vãrsare de sânge ºi cu privaþiuni, într-o mlaºtinã pentru scurgerea elementelor nesãnãtoase din alte þãri – introducând într-un stat eminamente naþional un sistem de instituþii cosmopolite”18.
Urmare aplicãrii ei vom „avea de-acum înainte dominaþia banului internaþional, o domnie strãinã, impusã de strãini; libertatea de muncã ºi tranzacþiuni; teoria de luptã pe picior în aparenþã egal, în realitate inegal. ªi, în aceastã luptã, nu învinge cine-i tare, nobil sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câºtig e bun, cel fãrã scrupul faþã de concetãþenii sãi, cel pentru care orice apãrare a muncii e o piedicã pe care va tinde a o rãsturna, pe cale legiuitã sau pe cale pieziºã”19.
16 În ele, „toate numirile în funcþiuni nu se fac dupã merit, ci dupã cum ordonã deputaþii - parlamentarii n.n. -, care, la rândul lor, atârnã de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeþ. Aceste comitete îºi împart toate în familie. Ele creeazã, din banii judeþelor, burse pentru copiii «patrioþilor» trimiºi în strãinãtate sã numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeþene pe unde «patrioþii» au câte un petec de moºie, încât toatã munca publicã, fie sub forma de contribuþie, fie sub cea de prestaþiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot»”., idem, Abstracþie fãcând…, Timpul, 20-21 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 14
17 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259
18 idem, Între multele neplãceri ale vieþii…, Timpul, 22 martie 1879, în Opere, vol. X, pag. 209
19 idem, Trei zile de-a rândul…, Timpul, 20 februarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 191, 192.
http://www.scribd.com/doc/4511706/EMINESCU-INTERZIS-GANDIREA-POLITICA

Trimite email
joi, 25 aprilie 2024, 16:50:17 Ora de vară a Europei de Est