Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Prioritățile în domeniul educației și formării profesionale

Pe durata celor șase luni ale mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene

Prioritățile în domeniul educației și formării profesionale

Ministrul Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, a participat, alături de ceilalți membri ai Executivului, la programul organizat cu ocazia vizitei în România a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și a Colegiului Comisarilor, care s-a desfășurat în perioada 10 - 11 ianuarie 2019, la București, pentru a marca începerea oficială a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Cu acest prilej, ministrul Ecaterina Andronescu a menționat, în cadrul Clusterului - Piață internă - creștere, competitivitate, inovare și digital, prioritățile în domeniul educației și formării profesionale pe durata celor șase luni ale mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene.
Acestea vizează trei dimensiuni majore: mobilitatea, incluziunea, excelența.
Astfel, în mandatul său, România va face demersuri pentru obținerea acordului privind Recomandarea Consiliului pe tema sistemului de înaltă calitate privind educația și îngrijirea timpurie a copilului. Serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari contribuie la consolidarea incluziunii și coeziunii, precum și la întărirea dimensiunii europene, inclusiv prin integrarea familiilor și a copiilor din țări terțe.
Altă prioritate o reprezintă realizarea consensului miniștrilor educației privind Recomandarea Consiliului - O abordare comprehensivă a predării și învățării limbilor străine. Procesul de învățare a limbilor străine are impact asupra creșterii mobilității elevilor și studenților, favorizează crearea unui mediu cultural incluziv și poate fi stimulat prin utilizarea instrumentelor digitale.
Programul Erasmus+ este un dosar de maximă importanță pentru mandatul României la Președinția Consiliului UE. Considerăm că suntem pregătiți să inițiem dialogul interinstituțional (trialogul) cu Parlamentul European și Comisia Europeană, pentru a înregistra progrese care să contribuie la adoptarea Regulamentului viitorului program Erasmus+, în vederea edificării Spațiului european al educației.
Excelența în educație și formare profesională constituie un element-cheie pentru continuarea demersurilor privind dezvoltarea rețelelor de universități europene, precum și a centrelor de excelență în învățământul profesional și tehnic.
De asemenea, vor fi promovate cooperarea între Europa și Asia și internaționalizarea învățământului prin organizarea, la București, a reuniunii miniștrilor educației implicați în procesul de cooperare ASEM (București, 15-16 mai), a Conferinței Rectorilor și Forumului Studenților ASEF (11-14 mai) și a reuniunii înalților funcționari ASEM (14 mai). Principalele teme abordate vor fi mobilitatea și contribuția universităților la dezvoltarea durabilă.
Prioritățile MEN în domeniul educației și formării profesionale au la bază rezultatele Summitului social de la Göteborg din noiembrie 2017, Concluziile Consiliului European din decembrie 2017, inițiativele Comisiei Europene, precum și rezultatele Trio-ului Președinției Consiliului Uniunii Europene, Estonia-Bulgaria-Austria (1 iulie 2017-31 decembrie 2018). Menționăm că aceste priorități fac parte integrantă din programul pe 18 luni al Consiliului, pregătit de președințiile română, finlandeză și croată.
Biroul de comunicare

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 15:18:41 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București