Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

,,Autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului... pentru a gestiona jocul interculturalității...”

Joi, academicianul clujean Ioan Bolovan a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea


,,Autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului... pentru a gestiona jocul interculturalității...”
Joi, 28 noiembrie 2019, Senatul Universității din Oradea a conferit distinsului academician și istoric clujean Ioan Bolovan înalta distincție academică Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea.

Ceremonia de înmânare a diplomei și plachetei s-a desfășurat în Aula Magna în prezența membrilor Senatului universitar, a altor cadre didactice universitare, studenți și invitați, între care viceprimarul Mircea Mălan și părintele episcop greco-catolic Virgil Bercea. În prezidiu, alături de domnul prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universității ,,Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului ,,George Barițiu" din Cluj-Napoca, s-au aflat: rectorul Universității din Oradea, domnul prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, președintele Senatului universitar, domnul conf. univ. dr. Vasile-Aurel Căuș, directorul Școlii doctorale de istorie, domnul prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, precum și directorul C.S.U.D. (Consiliul pentru studii universitare de doctorat), domnul prof. univ. dr. Radu Cătălin Țarcă.

În mesajul său, domnul rector Constantin Bungău a mulțumit Școlii doctorale de istorie pentru propunerea făcută și pentru performanțele obținute în activitatea de cercetare în domeniul istoriei. Totodată, a mulțumit academicianului, cercetătorului și prorectorului clujean Ioan Bolovan pentru sprijinul constant acordat Școlii doctorale și C.S.U.D.-ului, dar și pentru onoarea de a deveni membru al corpului profesoral al Universității din Oradea.

Reconstituirea traseului intelectual al persoanei omagiate

În cadrul Laudatio, directorul Școlii doctorale de istorie, domnul prof. univ. habil. Sorin Șipoș, a prezentat imaginea și profilul distinsului prorector și academician Ioan Bolovan, exprimându-și admirația și prețuirea pentru o ,,personalitate marcantă a istoriografiei și culturii românești contemporane, pentru prestația cărturărească de excepție și un profil etic și moral de excepție, o personalitate care nu se lasă mulată în tipare comune, fațete revelatoare ale unui savant polivalent". Reconstituind traseul intelectual al persoanei omagiate, au fost evidențiate datele de identificare, faptele și rezultatele care îl caracterizează pe distinsul istoric și cercetător clujean; la capitolul realizărilor științifice au fost amintite câteva dintre lucrările domniei sale (ca autor a 52 de cărți, a peste 200 de studii și articole, a peste 100 de recenzii...), premii, distincții și medalii obținute.

Este creator al unei direcții noi de cercetare

Vorbind despre temele abordate de cercetătorul clujean, domnul director Sorin Șipoș a ținut să sublinieze cele două dimensiuni fundamentale ale scrisului istoric: ,,În cercetarea istoriografică, a fost interesat de introducerea în circuitul științific de noi surse de documentare, prin publicarea unor volume de documente, prin realizarea de ediții critice și redactarea de cărți și studii bazate pe documente de arhivă, dar a fost în egală măsură preocupat și de cealaltă dimensiune a scrisului istoriei, de reinterpretarea, de recitirea surselor de documentare în acord cu noile direcții și metode de cercetare din istoriografia contemporană. A avut ideea sintezei, atât de necesară istoriografiei naționale. Este interesat de investigarea realităților politice, sociale, demografice și culturale din Transilvania celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Fie continuă investigații pe teme mai vechi ale unor istorici (...), fie deschide noi direcții de investigare, fiind în acest sens creator al unei direcții noi de cercetare, este cazul demografiei istorice, istoriei familiei, de introducerea de noi tipuri de surse de documentare și de metode de cercetare în investigarea trecutului; este interesat și preocupat, în egală măsură, de condiția istoriei și a istoricilor în societatea contemporană, subliniind că este nevoie de o dreaptă judecată în analiza cercetătorilor, antecesorilor noștri, ținând cont de o multitudine de factori, de la sursele de documentare la contextul epocii în care aceștia și-au elaborat lucrările".

Istoria, la răscruce?

În prelegerea domniei sale (ca răspuns la Laudatio), proaspătul Doctor Honoris Causa s-a arătat ,,onorat și bucuros pentru înalta distincție acordată". Făcând o trimitere la cartea postumă a lui Petre Țuțea (Între Dumnezeu și neamul meu), distinsul academician Ioan Bolovan ne-a mărturisit: ,,M-am străduit să navighez, alături de familia mea (...), am navigat între Dumnezeu și neamul meu (...), dar m-am străduit să nu-l dezamăgesc prea mult pe Dumnezeu și în același timp să nu mă îndepărtez prea mult de neamul meu. Și acestor trei entități, divinității, familiei și neamului, le datorez ceea ce am realizat în acești 35 de ani de activitate științifică și pentru care Universitatea din Oradea a considerat suficient pentru a mă onora cu această distincție". Ghidul prelegerii de astăzi Istoria, la răscruce? Pledoarie pentru reconsiderarea statutului unei științe și discipline de învățământ mi-a fost inspirat de ceea ce s-a întâmplat cu mai mulți ani înainte la Oradea, conferința internațională ,,Statutul istoriei și al istoricilor în contemporaneitate". Problema statutului istoriei și al istoricilor rămâne mereu actuală. Nu avem pretenția de a avansa în cele ce urmează idei insolite, nici de a răsturna valori și ierarhii încetățenite în istoriografia românească sau în societate, propunem cu modestie doar câteva exemple și unghiuri de abordare a temei actualității și necesității respectării istoriei și istoricilor". Domnia sa a pornit de la afirmația istoricului erudit și om politic, făuritor de țară Mihail Kogălniceanu: ,,Dar istoria noastră unde este? Cine o știe, cine o citește, cine-și bate capul într-o epocă așa materială, egoistă, să gândească la istorie, la nație, la viitor"?

,,Claritatea înseamnă putere"

În susținerea și întărirea afirmațiilor sale, I.B. a făcut referire la un istoric israelian care a afirmat că ,,Într-o lume inundată de informații irelevante, claritatea înseamnă putere"; a vorbit apoi despre rolul ingrat al științelor socio-umaniste care trebuie să găsească instrumente, modalități prin care să-și legitimeze existența și consumul de resurse din bugetele publice. Amintind despre Declarația de independență de la Oradea (din 12 octombrie 1918), distinsul istoric a subliniat că prin acest moment istoric ,,Oradea a fost punctul inițial al luptei care a condus la astralul moment de la 1 Decembrie de pe câmpul lui Horea". În alte exemple, a evidențiat rolul unor istorici în dezamorsarea unor potențiale conflicte, cum a fost cazul în toamna anului 2012, când omenirea a trecut foarte ușor pe lângă posibilitatea izbucnirii Celui de-al III-le Război Mondial (e vorba despre conflictul chinezo-japonez); în semnalarea unor probleme actuale majore de care depinde viitorul pe planeta noastră (precum bomba demografică, criza forței de muncă și explozia emigrației legale și ilegale);

Dispute sterile și prezențe ideologice (orgolii) care ne fac mari deservicii

Ni se atrage atenția asupra unor dispute sterile și prezențe ideologice (orgolii) care ne fac mari deservicii (interne), care ne fac să fim vulnerabili și slabi în fața provocărilor internaționale, iar în acest sens, avem nevoie de umaniști; autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului pentru a gestiona cât mai eficient jocul interculturalității; un demograf italian atrage atenția că în 2050, cel puțin o treime din locuitorii Europei vor fi născuți în afara bătrânului continent. Nu au fost uitați nici românii din Diaspora, care aduc miliarde de euro în țară, dar care, din păcate, cu mici excepții, nu sunt investiți pentru a produce plusvaloare și a crea noi locuri de muncă. ,,Istoricii, sociologii, filosofii, teologii, literații, economiștii (...) au posibilitatea de a-și dovedi utilitatea publică contribuind prin cercetările lor la înțelegerea adecvată a lumii contemporane, și mai ales, repet cu ostentație, la fundamentarea corectă a deciziilor politico-administrative pentru edificarea unei lumi mai bune.

Respectul între domenii și cercetări, între cercetători, deopotrivă cu susținerea de către stat a tuturor în mod echitabil, trebuie să devină o normalitate", a conchis distinsul istoric și cercetător Ioan Bolovan.

La o asemenea prelegere, președintele Senatului universitar orădean (conf. univ. dr. Vasile -Aurel Căuș) avea să exclame: ,,Curajoasă lecție"!

Moise-Ovidiu Dan

Vedeți mai multe poze în Galeria foto: ,,Autoritățile pot învăța din lecțiile trecutului... pentru a gestiona jocul interculturalității...”

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:29:58 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.