Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,Momentul 1859 trebuie să ne țină uniți”

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită, vineri, în Piața Unirii din Oradea

,,Momentul 1859 trebuie să ne țină uniți”

Vineri, 24 ianuarie 2020, la Oradea, s-a desfășurat o ceremonie militară pentru sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române, lângă Statuia Regelui Ferdinand I din Piața Unirii.

Imnul național al României a fost intonat de Popa Bianca Diana, elevă a  Liceului de Arte din Oradea.
După slujba Te Deum, oficiată de preoții din structurile Sistemului Național de Securitate din cadrul Garnizoanei Oradea, i-am ascultat pe domnul prefect Dumitru Țiplea și pe istoricul Gabriel Moisa, vorbind despre semnificația evenimentului, despre importanța actului istoric de la 24 Ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
,,Istoria ne-a demonstrat că putem fi puternici, ca națiune"
Domnul prefect Dumitru Țiplea a prezentat mesajul premierului Ludovic Orban, din care vă spicuim câteva fragmente care ni se par semnificative pentru momentul evocat, dar nu numai...
,,Ce poate fi mai frumos pentru națiune decât consensul în jurul unui obiectiv vizionar a cărui împlinire avea să deschidă calea către un stat modern, suveran și independent... Istoria ne-a demonstrat că putem fi puternici, ca națiune, atunci când ne unește un obiectiv comun... Sărbătoarea Unirii Principatelor Române este un bun prilej de reflecție pentru ceea ce ne dorim ca popor pentru viitor, lăsând deoparte diferențele de opinie sau rivalitățile politice. Promovarea actuală reprezintă dezvoltarea țării în pas cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, reducând decalajele economice sau sociale", se spune în mesajul premierului României, prezentat de domnul prefect Dumitru Țiplea.
,,Momentul 1859 trebuie să ne țină uniți"
Istoricul Gabriel Moisa a prezentat, în sinteză, evenimentele petrecute în Moldova și Țara Românească, ce s-au soldat la 24 Ianuarie 1859 cu dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza, ca domnitor al celor două principate române, Moldova și Țara Românească, înfăptuindu-se astfel Unirea celor două principate, sub un singur domnitor, profitându-se și de un context internațional (în general) favorabil. ,,Momentul 1859 nu vine pe un tren viran... își are antecedente clare, cel puțin două-trei decenii mai devreme. Și m-aș gândi aici în primul rând la 1821, revoluția lui Tudor Vladimirescu și la constituirea de societăți, asociații revoluționare și culturale în deceniile trei-patru ale secolului al XIX-lea, în fruntea tuturor găsindu-se viitorii revoluționari pașoptiști și viitorii politicieni care vor desăvârși Unirea Mică, a subliniat istoricul Gabriel Moisa. A fost o generație de excepție care a știut ce să facă cu puterea politică... care a construit ceea ce avem noi astăzi. Momentul 1859 trebuie să ne țină uniți, să ne țină la un loc", a conchis domnul prof. univ. dr. Gabriel Moisa.
În derularea evenimentului din Piața Unirii din Oradea, au urmat încă patru momente: un scurt recital de cântece patriotice, interpretate de corul ,,General Traian Moșoiu", festivitatea depunerii de coroane, jerbe și buchete de flori la Statuia Regelui Ferdinand I, defilarea detașamentului de onoare și onorul muzicii militare și o horă frățească a elevilor de la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu", sub coordonarea doamnei inspector școlar Daniela Sopota și o altă horă, mai mare, încinsă de membrii Ansamblului Folcloric ,,Bihorul" în jurul statuii. Politicienii, tot politicieni, în grupuri și grupulețe, tot cu ale lor griji... ,,duhovnicești"!
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze (78 de poze) în Galeria foto: ,,Momentul 1859 trebuie să ne țină uniți”.

Trimite email
joi, 21 mai 2026 la 02:32:20 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București