Muzeul Ţării Crişurilor îşi prezintă public cele mai valoroase achiziţii din ultimii ani

Evenimentul ţine să evidenţieze modul în care, an de an, muzeul a urmărit cu consecvenţă dezvoltarea şi completarea colecțiilor tuturor secțiilor proprii - Ştiințele naturii, Arheologie, Istorie, Artă (românească și universală) şi Etnografie. De remarcat este faptul că bunurile cu care instituţia şi-a completat zestrea patrimonială în ultimii cinci ani au fost cumpărate din bugetul propriu, mai precis din banii încasaţi de Muzeu prin activităţile proprii. O parte dintre obiecte vor fi valorificate din punct de vedere muzeistic în noile expoziții permanente ale Muzeului, care sunt în curs de finalizare. Tot cu acest prilej vor fi expuse, pentru prima dată în noul sediu, cele opt tapiserii cu titlul Anotimpurile, datorate artistei plastice Maria Blendea. Tapiseriile au fost restaurate pentru a fi incluse în actualul proiect de expoziție permanentă al muzeului nostru.
Deschiderea expoziţiei va avea loc începând cu ora 17.00, la sediul instituţiei din Strada Armatei Române nr. 1/A.
„Prin politica de achiziții, și nu numai, promovată de instituţia muzeală, Muzeul Țării Crișurilor a ajuns astăzi să dețină 477.746 piese de patrimoniu, care fac parte din categoriile Tezaur și Fond. De altfel, constituirea, dezvoltarea și păstrarea colecțiilor muzeale este un scop în sine pentru toate muzeele din România (conform Legii muzeelor și colecțiilor publice, nr. 311/2003), acestea fiind funcțiile principale ale unei instituții care își are menirea de a tezauriza pentru totdeauna mărturii de cultură materială din arealul geografic de interes", subliniază dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
Dezvoltare continuă
După reorganizarea muzeului județean care a funcționat în vechiul Comitat Bihor din 1896, la sfârșitul anilor '60, autoritățile Statului Român au stabilit noua titulatură a instituţiei de cultură, Muzeul Țării Crișurilor, sub care activează şi în prezent. În cadrul acestuia au funcționat de la bun început secțiile de Științele Naturii, Arheologie, Istorie, Artă românească și universală și Etnografie, fiecare cu colecții specifice, structura organizatorică păstrându-se aceeaşi până astăzi.
Dinamica activității de completare a colecțiilor celor cinci secții a fluctuat în funcție de realitățile economico-financiare proprii unui răstimp istoric sau altul. Deși procesul de îmbogățire (prin achiziții, donații, cercetări de teren) a colecțiilor a fost permanent, au existat momente de vârf, când acestea s-au mărit exponențial. Astfel, cele mai însemnate etape de dezvoltare patrimonială au fost în perioadele 1972 - 2009, când zestrea muzeului s-a mărit de la 25.314 la 396.655 de piese, şi în 2014 - 2019, răstimp în care Muzeul a ajuns de la 439.838 la 477.746 de bunuri patrimoniale. Remarcăm faptul că, dacă facem recurs la cele două perioade de vârf, în primul caz (1972-2009) statul a susținut campania de achiziții, iar în al doilea caz (2014-2019) muzeul a investit, din venituri proprii, pentru a completa colecțiile, mai cu seamă pentru că era nevoie, pe de o parte, să le îmbogățim numeric, în general, iar, pe de altă parte, să intrăm în posesia unor obiecte care sunt necesare noilor expoziții permanente ale muzeului mutat într-un nou sediu, în special.
În concluzie, politica noastră muzeală a fost și este una deschisă spre salvarea de la dispariție a patrimoniului muzeal mobil din regiune, în condițiile în care acestea sunt mărturii materiale proprii civilizației maturizate peste veacuri în acest areal geopolitic al Europei Centrale și de Sud-Est, unde românii, maghiarii, italienii, turcii, macedoromânii, slovacii, sârbii și, nu în ultimul rând, evreii au conviețuit împreună, în diferite epoci istorice.
Expoziția rămîne deschisă pînă în 12 martie 2020. (A.C.)