Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Muzeul Ţării Crişurilor îşi prezintă public cele mai valoroase achiziţii din ultimii ani

Miercuri, 12 februarie,

Muzeul Ţării Crişurilor îşi prezintă public cele mai valoroase achiziţii din ultimii ani

Miercuri, 12 februarie 2020, Muzeul Ţării Crişurilor vernisează o expoziţie având titlul Obiecte recuperate. Achizițiile Muzeului Țării Crișurilor din Oradea între 2014 și 2019, al cărei scop este prezentarea unei părţi dintre cele mai valoroase bunuri patrimoniale achiziționate de instituţie în ultimii cinci ani.

Evenimentul ţine să evidenţieze modul în care, an de an, muzeul a urmărit cu consecvenţă dezvoltarea şi completarea colecțiilor tuturor secțiilor proprii - Ştiințele naturii, Arheologie, Istorie, Artă (românească și universală) şi Etnografie. De remarcat este faptul că bunurile cu care instituţia şi-a completat zestrea patrimonială în ultimii cinci ani au fost cumpărate din bugetul propriu, mai precis din banii încasaţi de Muzeu prin activităţile proprii. O parte dintre obiecte vor fi valorificate din punct de vedere muzeistic în noile expoziții permanente ale Muzeului, care sunt în curs de finalizare. Tot cu acest prilej vor fi expuse, pentru prima dată în noul sediu, cele opt tapiserii cu titlul Anotimpurile, datorate artistei plastice Maria Blendea. Tapiseriile au fost restaurate pentru a fi incluse în actualul proiect de expoziție permanentă al muzeului nostru.
Deschiderea expoziţiei va avea loc începând cu ora 17.00, la sediul instituţiei din Strada Armatei Române nr. 1/A.
„Prin politica de achiziții, și nu numai, promovată de instituţia muzeală, Muzeul Țării Crișurilor a ajuns astăzi să dețină 477.746 piese de patrimoniu, care fac parte din categoriile Tezaur și Fond. De altfel, constituirea, dezvoltarea și păstrarea colecțiilor muzeale este un scop în sine pentru toate muzeele din România (conform Legii muzeelor și colecțiilor publice, nr. 311/2003), acestea fiind funcțiile principale ale unei instituții care își are menirea de a tezauriza pentru totdeauna mărturii de cultură materială din arealul geografic de interes", subliniază dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
Dezvoltare continuă
După reorganizarea muzeului județean care a funcționat în vechiul Comitat Bihor din 1896, la sfârșitul anilor '60, autoritățile Statului Român au stabilit noua titulatură a instituţiei de cultură, Muzeul Țării Crișurilor, sub care activează şi în prezent. În cadrul acestuia au funcționat de la bun început secțiile de Științele Naturii, Arheologie, Istorie, Artă românească și universală și Etnografie, fiecare cu colecții specifice, structura organizatorică păstrându-se aceeaşi până astăzi.
Dinamica activității de completare a colecțiilor celor cinci secții a fluctuat în funcție de realitățile economico-financiare proprii unui răstimp istoric sau altul. Deși procesul de îmbogățire (prin achiziții, donații, cercetări de teren) a colecțiilor a fost permanent, au existat momente de vârf, când acestea s-au mărit exponențial. Astfel, cele mai însemnate etape de dezvoltare patrimonială au fost în perioadele 1972 - 2009, când zestrea muzeului s-a mărit de la 25.314 la 396.655 de piese, şi în 2014 - 2019, răstimp în care Muzeul a ajuns de la 439.838 la 477.746 de bunuri patrimoniale. Remarcăm faptul că, dacă facem recurs la cele două perioade de vârf, în primul caz (1972-2009) statul a susținut campania de achiziții, iar în al doilea caz (2014-2019) muzeul a investit, din venituri proprii, pentru a completa colecțiile, mai cu seamă pentru că era nevoie, pe de o parte, să le îmbogățim numeric, în general, iar, pe de altă parte, să intrăm în posesia unor obiecte care sunt necesare noilor expoziții permanente ale muzeului mutat într-un nou sediu, în special.
În concluzie, politica noastră muzeală a fost și este una deschisă spre salvarea de la dispariție a patrimoniului muzeal mobil din regiune, în condițiile în care acestea sunt mărturii materiale proprii civilizației maturizate peste veacuri în acest areal geopolitic al Europei Centrale și de Sud-Est, unde românii, maghiarii, italienii, turcii, macedoromânii, slovacii, sârbii și, nu în ultimul rând, evreii au conviețuit împreună, în diferite epoci istorice.
Expoziția rămîne deschisă pînă în 12 martie 2020. (A.C.)

Trimite email
marți, 27 octombrie 2026 la 08:25:38 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitaţie

Cu mare drag, vă așteptăm, 
LUNI, 26 octombrie 2026,
la marea sărbătoare a Sfintei noastre Biserici
cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
Izvorâtorul de Mir!
 
Programul Sfintelor Slujbe este următorul:
Ora 8.00-8.30 Acatistul Sfântului M MC, Dimitrie
Ora 8.30 -9.30 Utrenia
Ora 9.30 -11.30 Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie
Ora 11.45 -13.45 Sfântul Maslu de mulțumire.
 
Ne vom ruga împreună pentru cei bolnavi,
dar și pentru tot sufletul cel necăjit și întristat...