Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bihor

La Oradea, a fost lansată

Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bihor

Agenția de Management al Destinației Bihor, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei și Ministerul Economiei Energie și Mediului de Afaceri - Direcția Generală pentru Turism au lansat la Oradea Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bihor.

Este un produs turistic cultural care are ca scop valorificarea integrată a patrimoniului cultural, a obiectivelor naturale, a activităților ecoturistice, a activităților relaxare activă, precum și a gastronomiei locale, a meșteșugurilor și tradițiilor din mediul rural. Produsul turistic cultural ,,Ruta bisericilor de lemn din Bihor" va fi prima rută culturală din România având ca punct de pornire biserica de lemn.
În acest sens dorim extinderea ei ca rută națională împreună cu parteneri din țară, și datorită faptului că bisericile de lemn din România fac parte din familia bisericilor de lemn din Nordul continentului european-Ucraina, Slovacia, Polonia și Norvegia dorim să realizăm alături de parteneri din Europa o rută culturală a bisericilor de lemn certificată la nivel european. Această rută va fi un instrument prin care turismul cultural alături de celelalte forme de turism vor ajuta la dezvoltarea durabilă a comunităților rurale.
Evenimentul a avut loc în cadrul seminarului ,,Oportunități de dezvoltare a rutelor culturale în județul Bihor - ruta bisericilor de lemn din România", desfășurat pe parcursul a trei zile în Oradea, comunele și satele bihorene unde există biserici de lemn bine conservate. Principalele obiective ale seminarului au fost: conștientizarea autorităților publice locale și a actorilor privați din domeniul turismului privind importanța conservării și promovării patrimoniului material și imaterial românesc, valorificarea obiectivelor turistice prin intermediul agențiilor de turism, dezvoltarea turismului și creșterea vizibilității județului Bihor ca destinație turistică atractivă și durabilă prin intermediul moștenirii culturale.
Două zile au fost dedicate activităților de teren și de documentare. 25 de persoane au participat la infotrip-ul organizat pe un traseu ce va deveni baza Rutei culturale a bisericilor de lemn din Bihor. Itinerarul a cuprins localități bihorene situate la granița cu alte județe, astfel încât ruta să poată fi conectată cu alte rute locale pentru a deveni rută națională. Grupul a pornit din Oradea spre Biserica de lemn din Gheghie, comuna Aușeu, Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn din Valea Crișului, ultimele două aflate în Bratca, comună situată la granița cu județul Cluj și foarte aproape de județul Sălaj. Ruta a continuat prin Platoul Damiș-Roșia- spre Biserica de lemn de la Fânațe, comuna Câmpani situată la poalele Munților Apuseni și la granița cu județul Alba și s-a încheiat la Mănăstirea Izbuc, comuna Cărpinet situată la granița cu județele Arad și Hunedoara, a declarat Gabriel Bonaciu coordonatorul proiectului.
,,Itinerarul parcurs în Bihor la propunerea AMD Bihor și a Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei este practic un model de rută culturală. Ruta bisericilor de lemn din Bihor va fi prima rută culturală de acest gen din România, care după ce va fi creată, dorim ca, alături de AMD Bihor, să o extindem la nivel național împreună cu alți parteneri din țară", a susținut Steliana Cojocariu, reprezentanta direcției de turism din cadrul Ministerului Economiei Energie și Mediului de Afaceri.
Seminar de informare
În prima zi, au avut loc la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea prezentări ale rutelor culturale naționale și europene, dezbateri privind conceptul de rută culturală a bisericilor de lemn, precum și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare biserică-monument istoric pentru a face parte din ruta culturală astfel încât să ofere consumatorilor de turism cultural servicii turistice conexe: cazare, transport, mâncare, activități de relaxare active precum și facilități de parcare sau magazine cu suveniruri, muzee, colecții și produse locale.
La dezbateri au participat reprezentanți ai Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Muzeului Țării Crișurilor, ai primăriilor Aușeu și Vârciorog, ai Prefecturii Județului Bihor, preoți din parohiile ortodoxe din județul Bihor care au în patrimoniu biserici de lemn, câte un reprezentant al Facultății de Geografie Turism și Sport din Oradea, al Direcției Județene pentru Cultură Bihor, al Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, reprezentanți ai sectorului privat din industria turismului, reprezentanți ai asociațiilor care activează în domeniul turismului APTOR, CAPDD Bihor și ANTREC Bihor.
În prima parte a seminarului Gabriel Bonaciu, coordonatorul proiectului a împrospătat memoria celor prezenți privind activitățile desfășurate de către AMD Bihor în cadrul proiectului ,,Redescoperă Bihorul pe bicicletă - Biserici de lemn", pornit în anul 2016 în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Asociația Filantropia și Asociația Unanimis. În cele șase ediții ale proiectului pe lângă vizitare celor 14 biserici de lemn au fost vizitate și obiective naturale, arii protejate, au fost degustate produse gastronomice locale specifice fiecărei zone, au fost prezentate participanților obiecte confecționate de meșteri populari, pietrari, țesături cu motive specifice județului Bihor, din ecodestinația Pădurea Craiului, zona Beiușului și Codrul Moma.
Integrarea acestor atracții culturale și naturale, a serviciilor de activități de aventură - cicloturism, drumeții, a serviciilor de cazare și de servire a mesei într-un pachet turistic vor ajuta la creșterea duratei de ședere a turiștilor în destinația Bihor.
Preotul Radu Rus a transmis mesajul de susținere al PS Sofronie, episcopul Episcopie Ortodoxe Române a Oradiei. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor, Horia Carțiș, subprefectul județului Bihor și Banto Norbert, directorul AMD Bihor au declarat că instituțiile pe care le reprezintă vor sprijini toate demersurile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse. În cadrul discuțiilor, Răzvan Dumbravă de la Agenția de Management al Destinației Bihor a făcut propunerea ca aceste rute culturale să fie finanțate și de la nivel central, iar după finalizarea criteriilor acestea să fie legiferate.
Rutele culturale europene. Oradea și orașul Ștei parte a acestor rute
Steliana Cojocariu reprezentanta Ministerului Economiei Energiei și Mediului de Afaceri - Direcția pentru Turism a vorbit în cadrul seminarului despre rutele culturale de la nivel național și european. ,,În România există un număr de opt rute culturale europene. Este vorba de Ruta Cimitirelor semnificative (cu Cimitirul Bellu, din București), Ruta Rețeaua Art Nouveau din care face parte și Oradea, Ruta Atrium, unde sunt Centrul civic din București, din Iași și Ștei din Bihor, Ruta Moștenirii evreiești, cu Sinagoga din Piatra Neamț, cea mai veche sinagogă, Ruta Cortinei de Fier, unde sunt județele Bihor, Mehedinți și Timiș, Ruta Împăraților Români, Ruta Drumul Vinului, precum și Ruta Transromanica, unde este prezent orașul Alba Iulia.
Pe lângă cele opt rute interne, există și Ruta transfrontalieră „Voievodul Ștefan cel Mare" care străbate aproximativ 2000 de km din România și Republica Moldova.
La ora actuală în Europa există 38 de rute culturale europene certificate: Rute de pelerinaj: Santiago de Compostela (1987), Hansa (1991), Ruta vikingilor (1993), Via Francigena (1994), Rutele moștenirii al-Andalus (1997), Rută a fenicienilor (2003), Ruta fierului din Munții Pirinei (2004), Itinerare europene ale lui Mozart (2004), Ruta europeană a moștenirii evreiești (2004), Ruta Sf. Martin din Tours (2005), Ruta clunisienilor în Europa (2005), Rutele măslinilor (2005), VIA REGIA (2005), TRANSROMANICA (2007), Iter Vitis (2009), Ruta europeană a bisericilor cisterciene (2010), Ruta europeană a cimitirelor (2010), Rute ale artei preistorice rupestre (2010), Ruta europeană a orașelor istorice termale (2010), Calea Sfântului Olav (2010), Ruta europeană a ceramicii (2012), Ruta europeană a culturii megalitice (2013), Pe urmele hughenoților și waldensienilor (2013), ATRIUM (2014), Réseau Art Nouveau (2014), Via Habsburg (2014), Ruta împăraților romani și Ruta dunăreană a vinului (2015), Rute europene ale împăratului Carol al V-lea (2015), Destinația Napoleon (2015), Pe urmele lui Robert Louis Stevenson (2015), Orașe fortificate din Grande Région (2016), Rute ale Impresionismului (2018), Via Charlemagne (2018), Ruta europeană a patrimoniului industrial (2019), Ruta Cortinei de fier (2019), Destinații Le Corbusier (2019), Rute de eliberare a Europei (2019), Rute ale reformării (2019).
INFO TRIP - Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bihor
A doua zi, 25 de persoane au participat la infotrip-ul care a străbătut ecodestinația Pădurea Craiului - Beiușul și Munții Codru Moma.
La Beznea, vizitatorii au aflat de la părintele Ioan Cohuț că ,,Biserica de lemn care are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost construită în sec XVIII, iar după creșterea numărului populației a fost extinsă. Pe lângă funcția religioasă, lăcașul a avut și rol de judecată, mărturie fiind inelul de fier amplasat la intrare, unde cei certați cu obștea stăteau legați pentru a fi rușinați. Ea este împodobită cu ștergare cusute manual de către localnici. Un lucru aparte al bisericii este faptul că pe turnul ei există o cruce ce are la bază semiluna cu vârfurile în sus, fapt ce reprezintă biruința creștinismului asupra islamului".
Următorul popas a fost la Biserica de lemn cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" de la Valea Crișului. Preotul paroh Duluș Gaboraș Nicolae a spus că „potrivit documentelor, dar și locuitorilor, actuala biserică de lemn ortodoxă este construită pe o veche vatră monahală, aici existând înainte de anul ridicării actualei biserici 1761, o biserică din nuiele lipită cu lut. De asemenea, părintele a citit dintr-un document original, scris caligrafic la 1900, găsit în arhiva parohiei despre implicarea comunității în construirea și reparațiile făcute lăcașului de cult. Preotul le-a povestit participanților despre tehnica construcției în lemn folosită de către meșterii populari și despre registrul iconografic răsăritean folosit de către zugravii de biserici. După vizitarea monumentului istoric, Maria Secan a interpretat două pricesne ce au stors lacrimi celor care au ascultat-o pentru prima dată. Tot aici la Valea Crișului au fost degustate produse tradiționale și locale (plăcintă cu brânză, șuncă afumată, slănină, cremă de brânză cu boia, zacuscă, murături, pâine de casă, sarmale cu pisat și afumătură, prăjituri cu brânză și mere, băuturi locale) servite de trei localnice îmbrăcate în straie populare.
Călătoria a continuat în ecodestinația Pădurea Craiului prin platoul Damiș spre Roșia, unde a fost vizitată Moara de apă situată la capătul comunei. Morarul, un localnic din sat, a înveselit trecătorii cu câteva melodii ,,spuse" la vioara cu goarnă, un instrument specific județului Bihor.
Excursia a continuat până în satul Fânațe, comuna Câmpani, situată în Parcul Natural Apuseni. Aici părintele paroh Dumitru Mușet a evidențiat un alt element de autenticitate al bisericilor de lemn și anume că ,,Biserica de lemn din Fânațe a fost construită cu piatră și lemn din zonă, iar pereții exteriori sunt îmbrăcați cu lut, în timp ce interiorul păstrează pe grinzile de lemn picturi vechi de mai multe secole, fapt ce atrage anual zeci de vizitatori din țară și străinătate".
Călătoria s-a încheiat la Mănăstirea Izbuc, situată în Munții Codrul Moma, la granița cu județele Arad și Hunedoara. Potrivit părintelui Antonie Vas numele izvorului de ,,Izbucul de la Călugări" precum și numele satului ,,Călugări", atestat prima dată la 1581, dovedește că pe acest loc a funcționat o străveche așezare mănăstirească, iar documentele din arhiva Arhiepiscopiei din Esztergom din Ungaria, arată că aici au existat așezăminte călugărești încă din secolele XI-XII. În 28 mai 1928 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înființarea Mănăstirii Izbuc, reînviind viața monahală în acest colț de rai. Mănăstirea este o istorie vie a continuității ortodoxiei prin faptul că adăpostește o biserica de lemn de sec. XVIII strămutată din Beiuș și o biserică de piatră construită de curajosul părinte, călugărul Iorest, împreună cu localnicii. Paraclisul a fost ridicat în 1989, vremuri în care lăcașurile de cult erau demolate. Tot aici a fost ridicată recent o alt biserică de piatră, construită cu mult stil și eleganță. Pe teritoriul Mănăstirii Izbuc este și izbuc intermitent, unic în Europa, declarat monument al naturii, dar ceea ce este mult mai important este faptul că apa lui are puteri miraculoase, a spus părintele Antonie. Aceste două calități atrag anual zeci de mii de vizitatori.
Concluzii
Organizatorii evenimentului împreună cu reprezentanții actorilor implicați au stabilit la finalul evenimentului câteva obiective și anume: realizarea unui film de prezentare a rutei culturale pe baza filmărilor realizate de Stefan Ristache din cadrul Direcției de Turism a Ministerului Economiei, pe plan local va fi completată până la sfârșitul lunii martie o fișa tehnică, iar pe baza informațiilor obținute urmează să reiasă care biserici de lemn îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte dintr-o ruta culturală, realizarea unei echipe mixte care să elaboreze un text documentat util activității de ghidaj, crearea unui logo al rutei culturale, realizarea de materiale de promovare, hărți, broșuri cu bisericile de lemn din Bihor, un calendar de evenimente culturale pornind de la principiile dezvoltării durabile, în care să fie organizate împreună cu comunitatea locală, activități conexe ecoturismului. Această rută locală ne-am propus să o extindem la nivel național, iar apoi la nivel european.
Gabriel Bonaciu,
coordonator de proiect
Agenția de Management al Destinației Bihor
Foto credit:
Ștefan Ristache - Ministerul Economie - Direcția pentru turism,
Crina Bot - Centrul de Informare Turistică Bratca
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bihor.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 17:52:19 Ora de vară a Europei de Est