Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Oradea are un buget de investiții de peste 150 milioane de euro în 2020

Domnul primar, ing. Ilie Bolojan

Oradea are un buget de investiții de peste 150 milioane de euro în 2020

Primarul Ilie Bolojan a vorbit în cadrul conferinței de presă de marți, 18 februarie 2020 despre unul dintre cele mai importante proiecte supuse aprobării în ședința Consiliului Local de marți, respectiv despre proiectul privind aprobarea bugetului consolidat de venituri și cheltuieli al Municipiului Oradea pe anul 2020.

Primarul Ilie Bolojan a precizat: „Proiectul de buget cuprinde de fapt modalitatea de cheltuire a banilor colectați  de la orădeni sau din alte surse în cursul acestui an, pe care Primăria Oradea o propune Consiliului Local. Astfel, avem venituri proprii de cca 467 milioane lei, bani pe care îi colectăm din taxele și impozitele orădenilor. Din această sumă, cca 250 milioane lei (cca 52 milioane euro) reprezintă impozitele pe salarii. Prin urmare, grosul sumelor încasate din taxe și impozite provine din economia locală. Așa cum se știe, cu cât numărul de locuri de muncă în economia locală este mai mare și cu cât nivelul salarizării este mai bun, cu atât cresc și veniturile la bugetul local. Veniturile din impozitele pe proprietăți reprezintă alte 130 milioane de lei".
150 milioane de euro - buget pentru investiții
Din aceste taxe și impozite, pentru investiții s-a reușit alocarea sumei de 83 milioane lei, ceea ce reprezintă 18% din veniturile de anul acesta.
„Este o sumă importantă pentru că cel mai important capitol din buget pentru orădeni e cel legat de investiții. Prin urmare, este important să se știe ce bani investește Primăria Oradea în folosul orădenilor din taxele și impozitele colectate de la aceștia sau din alte surse", a completat primarul Ilie Bolojan.
Anul acesta bugetul de investiții se va ridica la suma de 725 milioane lei, deci peste 150 milioane de euro și este compus din trei părți: 1/3 o reprezintă sumele ce vin de la bugetul local (83 milioane lei), plus economiile cumulate din anii trecuți (82 milioane lei), plus redevența de la Termoficare către Primărie (60 milioane lei), 1/3 bani europeni pe care îi avem programați să îi tragem în acest an și 1/3 credite bancare pe care Primăria Oradea le-a contractat în anii trecuți și care vor fi folosite anul acesta.   
E vorba de două credite bancare, unul de la Banca Europeană de Investiții de 106 milioane lei, din care anul acesta se va finaliza de exemplu drumul expres, extinderea Unității de Primiri Urgențe etc, iar celălalt credit este practic o linie de credit de la Banca Comercială Română de 100 de milioane lei, bani care vor fi folosiți ca o rezervă pentru tragerea banilor europeni. Practic, Primăria își propune să folosească acești bani pentru proiectele europene, iar apoi să îi fie rambursați până la finalul anului.
Municipiul Oradea nu a contractat în acești ani împrumuturi decât pentru finanțarea sau cofinanțarea unor investiții și deloc pentru consum, a mai arătat primarul Ilie Bolojan.
Numărul lucrărilor de investiții, echivalent cu numărul zilelor unui an calendaristic
Primarul Ilie Bolojan a vorbit și despre volumul investițiilor în Oradea: „Avem cam o lucrare/zi calendaristică, deci avem 365 de lucrări de investiții în Oradea, din care cca 75 de proiecte finanțate din bani europeni, alte 100 de proiecte la Direcția Tehnică, 30 la Termoficare, 16 la Compania de Apă și cca 150 la Direcția de Patrimoniu Imobiliar. Anul 2020 va fi așadar un an în care  principalele obiective vor fi să corelăm toate aceste șantiere, să ținem ritmul lucrărilor, să supraveghem constructorii și să producem cât mai puțin deranj posibil".
În ceea ce privește cheltuielile, municipalitatea are cca 60 milioane de lei cheltuieli de funcționare, ceea ce reprezintă 12,8% din veniturile totale ale orașului. (B.P.)

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 05:56:00 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București