Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Tot ce trebuie să știți despre autovehiculele cu volanul pe partea dreaptă

De la Registrul Auto Român

Tot ce trebuie să știți despre autovehiculele cu volanul pe partea dreaptă

Registrul Auto Român explică în detaliu tot ce trebuie să știți despre statutul legal al autovehiculelor cu volanul pe partea dreaptă și cum poate primi un astfel de autovehicul Cartea de Identitate a Autovehiculului (CIV) pentru a fi înmatriculat în România. Registrul Auto Român acționează doar în cadrul legal disponibil în acest moment, fără a aplica măsuri care nu respectă prevederile interne sau UE în domeniu.

Modul în care autovehiculele cu volan pe partea dreaptă introduse individual în România pot primi CIV este precizat clar în Reglementările RNTR 7, aprobate prin OMTCT nr. 2.132/2005, cu modificările și completările ulterioare. În secțiunea ,,Sistemul de direcție" din Capitolul IV, se stipulează că:
,,Postul de conducere trebuie să fie situat pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curățenie stradală), precum și autovehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE și care nu au suferit modificări în raport cu configurația de înmatriculare inițială. Pentru acestea din urmă, în cazul autovehiculelor din categoriile M2 și M3, ușile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptă, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului".
Pe de altă parte, RNTR 7 impune obligativitatea înlocuirii farurilor originale cu unele care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreaptă a drumului.
Așadar, ținând cont de prevederile legale, Registrul Auto Român este în măsură să acorde CIV unui autovehicul care are volanul pe partea dreaptă, dar se încadrează în aceste excepții.
O altă prevedere legală a RNTR 7 este cea referitoare la omologarea individuală a autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, dar care au suferit modificări constructive:
,,Omologarea autovehiculelor echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului şi care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menţionate în CIV se acordă numai dacă postul de conducere se schimbă pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului". Concret, dacă un autovehicul înmatriculat în România cu volanul pe partea dreaptă se prezintă la RAR după ce i-au fost aduse modificări constructive, acesta va putea fi reomologat doar dacă și postul de conducere a fost mutat pe partea stângă.
Pentru clarificarea poziției naționale cu privire la acest subiect, trebuie precizat că legislația din România transpune și pune în aplicare legislația UE în domeniu, legislație care nu permite introducerea de interdicții de natură tehnică referitoare la autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă.
Comisia Europeană consideră că introducerea interdicţiei de înmatriculare a unor astfel de autovehicule constituie o barieră pentru libera circulaţie a mărfurilor, fiind o măsură disproporţionată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranţei rutiere şi protecţiei sănătăţii şi vieţii cetăţenilor UE.
În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că există deja două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu privire la cauzele C-639/11 (Comisia Europeană împotriva  Poloniei) și C-61/12 (Comisia Europeană împotriva Lituaniei), prin care Curtea de Justiție a constatat că statele respective, care aveau restricții naționale privind înmatricularea autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, nu și‑au îndeplinit obligațiile ce le revin, prin nerespectarea prevederilor legislației UE aplicabile. S-a considerat că introducerea interdicției de înmatriculare a unor astfel de autovehicule este contrară regulilor UE privind libera circulație a mărfurilor (art. 34 din Tratatul de Funcționare a UE) și reprezintă o încălcare a legislației UE de omologare (de exemplu Directiva cadru 2007/46/CE), fiind o măsură disproporționată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranței rutiere și protecției sănătății și vieții cetățenilor din UE.
În consecință, introducerea unei restricții privind omologarea și/sau eliberarea cărții de identitate pentru autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă nu poate fi avută în vedere, deoarece aceasta ar duce la introducerea unei proceduri de „infringement" din partea Comisiei Europene pe un subiect pe care Curtea de Justiție a UE s-a pronunțat deja în defavoarea statelor membre care aveau astfel de restricții.
Dat fiind interesul public ridicat pentru situația autovehiculelor care provin din UK, în contextul Brexit, precizăm și cu această ocazie că până la data de 31 decembrie 2020 este în vigoare o perioadă de tranziție stabilită ca urmare a Acordului de retragere, dar care poate fi prelungită.
În consecință, până la 31.12.2020 se acceptă, în aceleași condiții, omologările UE emise de UK, adică și autovehiculele cu volan pe partea dreaptă care provin din UK vor putea primi CIV, dacă respectă celelalte condiții aplicabile.
De la 1 ianuarie 2021, dar numai dacă perioada de tranziție dintre UK și Uniunea Europeană nu va fi prelungită, omologarea de tip emisă de Regatul Unit nu va mai fi valabilă în România, iar vehiculele cu volan pe dreapta provenite din UK vor fi tratate asemenea oricărui alt vehicul care provine dintr-un stat terț din afara UE și nu vor mai primi CIV, deci nu vor mai putea fi înmatriculate în România.
În ceea ce privește autovehiculele echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă și care sunt deja înmatriculate în România, menționăm că nu există în acest moment nicio altă prevedere legislativă care să oblige la modificarea poziției postului de conducere pe partea stângă.
Roxana Dima
purtător de cuvânt,
șef Compartiment Comunicare
și Redacție Revistă Auto Test
Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 05:47:25 Ora de vară a Europei de Est