Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

41 de programe de master didactic, disponibile în oferta universitară

Începând cu anul universitar 2020-2021,

41 de programe de master didactic, disponibile în oferta universitară

Guvernul a aprobat în ședința de luni, 31 august 2020, o hotărâre privind reglementarea domeniilor de studii universitare de masterat, a programelor de studii universitare de masterat și a numărului maxim de studenți masteranzi care pot fi școlarizați în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare acreditate în anul universitar 2020-2021.

Reglementarea este motivată de propunerea senatelor universităților cu privire la actualizarea/reorganizarea programelor în cadrul domeniilor de studii universitare de masterat, în sensul satisfacerii cerințelor angajatorilor și solicitărilor beneficiarilor, precum și ca urmare a evaluărilor Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS), în perioada 16 aprilie - 30 iulie 2020.
Principalele modificări inserate ca urmare a validării consiliilor ARACIS:
1. Evaluarea și încadrarea în categoria master didactic a 41 de programe (din domeniul Științe ale educației) în cadrul a 8 instituții de învățământ superior de stat. Menționăm, în acest context, că programele de master didactic au fost realizate pe baza planului-cadru adoptat prin ordin de ministru, document care oferă o perspectivă originală, actuală și corelată cu tendințele internaționale privind formarea inițială a profesorilor, aducând în prim-plan nevoile de formare specifice contextului românesc.
2. Încadrarea în categoria master de cercetare a 40 programe de master din cadrul a 13 domenii de studii din structura a 10 universități de stat.
3. Încadrarea în categoria master profesional a 85 de programe de master (81 din cadrul a 28 de domenii de studii din structura a 19 universități de stat și 4 din cadrul a 3 domenii de studii din structura a 2 universități particulare acreditate).
4. Încadrarea unui număr de 22 programe de studii universitare de master în 19 domenii existente, acreditate din structura a 13 universități de stat, și a unui program de studii universitare de master într-un domeniu existent, acreditat din structura unei universități particulare acreditate.
5. Intrarea în lichidare a 19 programe de studii (16 din cadrul a 6 domenii de studii din structura a cinci universități de stat și trei din cadrul a trei domenii de studii din structura unei universități particulare acreditate).
Referitor la domeniile și programele de studii universitare de masterat cuprinse în actul normativ adoptat luni, acestea se dezvoltă în baza următoarelor principii:
- asigurarea unui echilibru corespunzător între studiile universitare de licență, studiile universitare de masterat și studiile universitare de doctorat;
- implicarea comunității academice în prospectarea cererilor sociale și economice de calificări universitare, în organizarea fluxurilor studențești și a programelor de studii în funcție de aceste cereri, astfel încât să dezvolte în mod notabil contribuția învățământului superior la orientarea și accelerarea schimbărilor din societate;
- asumarea de către instituțiile de învățământ superior a responsabilității publice cu privire la cheltuirea eficientă a fondurilor bugetare ce le sunt alocate.
Precizăm că, potrivit prevederilor legale în vigoare, programele de studii depuse spre evaluare la ARACIS trebuie să conducă la calificări universitare relevante pe piața muncii. Corelarea calificării cu cerințe ale pieței muncii stă la baza înregistrării acesteia de către Autoritatea Națională pentru Calificări în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS). În acest scop, universitățile depun la Autoritatea Națională pentru Calificări un dosar în care, printre altele, menționează solicitarea calificării de către reprezentanții pieței muncii prin nominalizarea a minimum trei angajatori/asociații profesionale care sunt interesate de noua calificare. (B.C.)

Trimite email
sâmbătă, 6 iunie 2026 la 20:02:43 Ora de vară a Europei de Est