Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Tonitza după Grigorescu

Licitația de Toamnă,

Tonitza după Grigorescu

Nicolae Grigorescu și Nicolae Tonitza, marii maeștri ai artei românești semnează 12 capodopere în Licitația de Toamnă, eveniment programat pentru 22 octombrie și care concentrează topul artiștilor români, râvnit de colecționari și pasionații de artă.

Poate cea mai inedită apariție în Licitația de Toamnă o constituie celebra „Ursăreasă din Bolduri" (zisă și „Țiganca din Boldu"), binecunoscuta capodoperă a lui Nicolae Grigorescu, aflată în centrul expoziției Grigorescu din Muzeul Național de Artă al României, însă, de această dată, pictată de Nicolae Tonitza. Tabloul de mari dimensiuni al „Ursăresei" a fost realizat de Nicolae Tonitza în perioada de formare artistică, când gândea și crea în siajul marelui maestru Grigorescu. Deși probabil intenția sa de plecare a fost aceea de a copia lucrarea lui Grigorescu, personalitatea tânărului Tonitza răzbate cu putere din varianta sa de „Ursăreasă", culorile mai calde și pensulația mai vie fiind numaidecât observabile, într-o inedită sinteză a tematicii grigoresciene și cu un tratament tonitzian al culorii.
Pe lângă „Ursăreasă", Tonitza este prezent în Licitația de Toamnă - „Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești" - cu alte șase opere de artă, între care unul dintre cele mai izbutite portrete ale „Irinei", capodoperă de maturitate, pe tema binecunoscută, consacrată pentru Tonitza, a universului copilăriei, surprinde figura visătoare a fiicei sale Irina (celebrizată de lucrarea cu același nume din expunerea permanentă a Muzeului Național Brukenthal). Portretul Irinei a fost estimat de specialiștii Casei de licitație pentru o valoare de 80-12.000 de euro.
Nicolae Tonitza, interpretul ,,tristeților luxuriant colorate" a creat opere în respectul multor artiști, între care și Ștefan Luchian, dar instaurând un alt gen de viziune cu privire la elementele florale. Două opere de artă care reliefează perfect abordarea sa personală - „Crizanteme albe" și „Grădina cu nalbe"- sunt prezente în licitație, de la prețuri de pornire accesibile (15.000 de euro).
Și Nicolae Grigorescu, pictorul național este prezent în cel mai mare eveniment al pieței de artă din această toamnă, cu cinci opere desăvârșite. Cea mai amplă dintre acestea (aproape 1m), este „Casa pictorului de la Câmpina",provenind dintr-o colecție australiană, din ramura unei familii românești ce a fost nevoită să își găsească refugiu în străinătate pentru a evita persecuțiile regimului sovietic instaurat în anii ‘40.
Tot pictorul național Grigorescu semnează și „Țărăncuță cu mărgele albastre", respectiv și „Țărăncuță cu fuior", estimate la o valoare conservatoare, de 25.000-45.000 de euro, fiecare,dar și „Mocan cu turmă de oi", unde regăsim motivul ciobănașului dezvoltat cu precădere de artist în ultima perioadă de creație. Tot Nicolae Grigorescu semnează și desenul „La luptă", schiță realizată de maestru pe frontul Războiului de Independență și care are în licitație un preț de pornire de doar 1.500 de euro.
Capodoperele enunțate mai sus, alături de alte aproximativ 200 de opere semnate de marii maeștri ai artei românești, pot fi vizitate, în regim gratuit, la Palatul Cesianu-Racoviță din str. C.A. Rosetti, nr. 5, iar joi, 22 octombrie, licitate în regim online pe platforma Artmark Live.
Alina Panico
Vedeți mai multe poze (picturi) în Galeria foto: Tonitza după Grigorescu.

Trimite email
vineri, 8 mai 2026 la 22:36:02 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert aniversar

IRIS - Cristi Minculescu, Valter & Boro - Primii 45
Concert aniversar
la Arenele Romane, București
sâmbătă, 23 mai, ora 19.30, acces de la 19.00