Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Locurile la Masterul didactic, ocupate integral

Premieră pentru învățământul universitar din România

Locurile la Masterul didactic, ocupate integral

Opt universități pilotează, în anul universitar 2020-2021, pentru prima dată în România, programe de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență.

Față de această inițiativă, tinerii care doresc să îmbrățișeze o carieră didactică au manifestat un deosebit interes, fiind ocupate toate locurile din planul de școlarizare.
Cele opt instituții de învățământ superior care organizează programe de master didactic, pe locuri subvenționate de la bugetul de stat, în anul universitar 2020-2021, precum și domeniile aferente sunt:
Universitatea Politehnică din București - specializări: Inginerie mecanică, Inginerie și management;
Universitatea din București - specializări: Chimie, Biologie, Geografie, Limba și literatura română, Limba și literatura germană;
Academia de Studii Economice din București - specializări: Economie;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași - specializări: Educație fizică și sport, Teologie Ortodoxă, Biologie și Geografie;
Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca - specializări: în limba română - Informatică, Chimie și Istorie, în limba maghiară - Matematică, Informatică, Chimie și Istorie;
Universitatea „Ovidius" din Constanța - specializări: Științe inginerești aplicate, Administrarea afacerilor, Psihologie și Biologie;
Universitatea din Craiova - specializări: Informatică, Calculatoare și tehnologia informației, Chimie și Biologie;
Universitatea de Vest din Timișoara - specializări: Fizică, Educație fizică și sport, Chimie, Biologie și Geografie.
Reamintim că masterul didactic este un program de formare inițială pentru cariera didactică, prevăzut încă de la adoptarea Legii nr. 1/2011 (Legea educației naționale), dar care a fost implementat pentru prima dată de Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, prin ordinul de înființare și organizare semnat în luna iunie a acestui an.
Programul are o durată de doi ani și se adresează absolvenților cu diplomă de licență sau echivalentă, interesați să dezvolte o carieră didactică. Aceștia s-au putut înscrie la un program de master didactic din același domeniu fundamental, corespunzător specializării dobândite prin studiile de licență.
În baza ordinului menționat anterior, trei instituții de învățământ - Universitatea Politehnică București (specializări: Inginerie mecanică și Inginerie și management), Academia de Studii Economice din București (specializări: Administrarea afacerilor, Economie, Contabilitate, Informatică economică)  și Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca (specializări: Matematică și Informatică - în limba maghiară și Informatică și Chimie - în limba română) - au oferit candidaților și posibilitatea de a opta pentru obținerea dublei specializări, aleasă tot din domeniul fundamental aferent domeniului înscris pe diploma de licență sau echivalentă a acestora.
În condițiile dublei specializări, absolventul va prezenta o singură lucrare de disertație care vizează, la nivelul ipotezei formulate, ambele specializări. Absolventul primește o singură diplomă, care atestă competențele didactice și pentru cea de-a doua specializare și care îi conferă dreptul de a preda respectivele discipline de studiu.
Conform legii, universitățile pot organiza aceste programe de studii universitare de master didactic prin parteneriate între departamentele/facultățile de profil și structurile instituționale (departamente/facultăți) cu profil psihopedagogic. (B.C.)

Trimite email
sâmbătă, 6 iunie 2026 la 20:11:23 Ora de vară a Europei de Est