Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Cei 12 indicatori de performanță pentru primăriile din județul Bihor

Ilie Bolojan a prezentat


Cei 12 indicatori de performanță pentru primăriile din județul Bihor
În cadrul conferinței de presă din 19 noiembrie 2020, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat 12 indicatori de performanță pentru primăriile din județul Bihor, care vor sta la baza dezvoltării administrațiilor locale și care vizează schimbarea la față a județului Bihor.

Acești indicatori au fost creați după o analiză a tuturor unităților administrativ-teritoriale și au scopul de a aduce o evoluție din punct de vedere administrativ și economic în întreg județul.

Prin cei 12 indicatori se propune ca relația dintre Consiliul Județean Bihor și primăriile din județ, în speță alocările de fonduri și politicile Consiliului, să se bazeze pe teme obiective, iar aspectele politice să devină probleme secundare.

Cei 12 indicatori sunt clasificați în trei capitole, iar aceste capitole se referă la: buna gestionare a banilor publici, curățenie în tot județul și fondurile atrase și capacitatea administrativă.

În ceea ce privește Buna gestionare a banilor publici, acest capitol are ca obiective: servicii publice la costuri rezonabile și sustenabile. În acest sens cei cinci indicatori sunt: cheltuielile de personal/cap de locuitor (indicator ce arată cât îi costă pe cetățenii unei localități serviciile oferite de primărie), cheltuieli de personal/veniturile proprii (indicator ce prezintă dacă din veniturile proprii o primărie își poate suporta cheltuielile de personal), veniturile din impozitul pe salarii (I.V.G.)/locuitor(indicatorul arată dacă pe teritoriul unei localități există activități economice și locuri de muncă), veniturile proprii (fără I.V.G.)/locuitor sau gospodării (indicator ce arată, în raport cu valoarea de piață a proprietăților, dacă nivelul de impozitare e stabilit în mod corect și echitabil) și gradul de colectare a veniturilor (indicator ce arată în ce măsură o primărie își previzionează corect încasările din impozite și dacă le încasează sau nu).

Capitolul Curățenie în tot județul are ca obiective: drumuri fără buruieni pe marginile acestora, terenuri agricole cultivate și colectarea funcțională a deșeurilor menajere. În acest capitol intră următorii indicatori: starea de curățenie a șanțurilor și acostamentelor drumurilor (indicatorul va arăta în ce măsură responsabilul de curățenie al drumului își achită sarcinile prin respectarea regulamentului privind curățenia = trei cosiri/an),terenurile agricole din vecinătatea drumurilor modernizate să fie cultivate, iar pășunile întreținute, albiile și luncile râurilor păstrate în stare de curățenie, sisteme de colectare a deșeurilor menajere funcționale (taxe de penalizare aprobate (x2) acolo unde operatorii încheie contracte directe cu fiecare gospodărie, precum și taxe speciale aprobate și operaționale acolo unde operatorul încheie contracte cu primăria), și, în fine, asociere în vederea amenajării unor deponee zonale pentru deșeurile de mari dimensiuni.

Ultimul capitol Fonduri atrase și capacitate administrativă are ca obiective: atragerea de fonduri europene și guvernamentale, asocierea primăriilor pentru gestionarea unor proiecte și finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor în curs. În acest sens cei doi indicatori sunt: fonduri europene sau guvernamentale atrase și investiții funcționale.

,,Schimbarea la față a județului Bihor este obiectivul administrației noastre. Nu putem schimba la față județul fără să avem ca parteneri principali primarii din județul Bihor, indiferent de culoarea politică, indiferent de mărimea localității. Pentru acest lucru avem nevoie de resurse, de parteneri și avem nevoie să știm care e drumul pe care trebuie să îl urmăm. Am încredere că primarii vor face ceea ce trebuie și vor fi buni gospodari. Ne dorim ca primăriile să ajungă la un grad de colectare a impozitelor de peste 89-90% în anii următori și am convingerea că adoptarea acestor hotărâri va face să avem un grad de colectare mai bun, iar modul de repartizare a fondurilor de la Consiliul Județean către primăriile din județ se va face direct proporțional cu ce va face fiecare primărie", a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.

Alexandru Laslău,

consilier