Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale

Dublu jubileu la Universitatea din Oradea:

55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale

Oradea, santinelă statornică la hotarul de vest al „spațiului mioritic", reședința vechiului Partium, a avut dintotdeauna vocația multiculturalității și a armoniei interetnice și interconfesionale.

Un exemplu concludent, în acest sens, îl reprezintă opera culturală și teologică a episcopului greco-catolic Samuil Vulcan, „ocrotitorul întregii culturi românești" (cum îl definea Nicolae Iorga): ctitor de așezăminte culturale și pedagogice, promotor al tipăriturilor în limba română, ocrotitor și finanțator al Preparandiei arădene, o instituție providențială pentru cultivarea și promovarea moștenirii noastre identitare. Urmașii săi, dintre care îi amintim pe episcopii Demetriu Radu (cărturar și parlamentar în interbelic) și Valeriu Traian Frențiu (episcop-martir, beatificat în 2019 de Papa Francisc), au dat expresie acelorași energii prometeice, ce au augmentat dimensiunea spirituală a vechiului burg. Vocația culturală și politică a urbei de pe malurile Crișului Repede a fost exprimată plenar, de-a lungul veacurilor, de Francisc Hubic, canonic onorariu la Academia Teologică orădeană, dirijor și compozitor de anvergură națională, organistul și compozitorul Michael Haydn (fratele lui Joseph Haydn), capelmaistrul Domului din Oradea, și Emanoil Gojdu, „cetățeanul maghiar cu inimă de român", comite suprem, episodic, la Lugoj (1861), prilej cu care, la înscăunarea sa, a rostit o frază memorabilă, adevărat îndemn și învățătură pentru românii dintotdeauna și de pretutindeni: „Fraților! Ați auzit cântarea Deșteaptă-te, române! Aceasta să vă fie rugăciunea și de dimineață, când vă sculați, și de seară, când vă culcați!" În contextul reverberantei emulații culturale ce a avut ca epicentru cetatea Oradiei, trebuie amintit academicianul Iosif Vulcan, ctitorul unor publicații cu rol determinant în creșterea limbii și culturii române („Aurora română", una dintre primele periodice cu profil beletristic din istoria presei de expresie română redactată în grafie latină și binecunoscuta „Familie", un adevărat catalizator al aspirațiilor românilor din spațiul transilvan). Nu în ultimul rând, se cuvine să evocăm un eveniment muzical de o însemnătate excepțională pentru destinul cultural al urbei lui Gojdu: în 16 ianuarie 1927, George Enescu, Orfeul moldav, dăruia melomanilor orădeni, în primă audiție absolută, Sonata a III-a pentru pian și vioară „în caracter popular românesc", capodoperă a muzicii de cameră universale.
Sub dulcea povară a unei asemenea moșteniri (cu profunde semnificații istorice, culturale și teologice), era imperios necesară existența unui for academic care să tuteleze consemnarea, analiza și interpretarea, cu responsabilitate și acribie profesională, a unor evenimente de anvergură zonală, dar și națională, aparent disparate sau, datorită vitregiei vremurilor, decontextualizate și alterate. Fericitul jubileu al celor 55 de ani de învățământ istoric academic și al celor patru luștri de existență a Școlii Doctorale de Istorie la Alma Mater Oradiensis se constituie într-un gest firesc și necesar de evocare și jalonare a unui parcurs universitar performant. Expresie a diligențelor mai vechilor și actualilor maeștri, din corpul de elită academic orădean, reprezentați de universitari abilitați cu o certificată contribuție în cercetarea istorică (Sever Dumitrașcu, Mihai Drecin, Barbu Ștefănescu, Viorel Faur, Ion Zainea, Ioan Godea, Gabriel Moisa, Antonio Faur și Corneliu Pădurean - coordonați cu har managerial și desăvârșită probitate științifică de Sorin Șipoș), Lucrările sesiunii științifice a doctoranzilor în istorie, ediția  a XIV-a, Oradea, 14-15 octombrie 2019, reunite sub genericul De la istorie locală la istorie națională, publicate în volum în suplimentul 1 al revistei „Crisia", vol. L, 2020, la Editura Muzeului Țării Crișurilor, au darul de a marca festiv eclatantul jubileu.
Volumul este coordonat de magistrul Sorin Șipoș, actualul director al Școlii Doctorale de Istorie (care semnează și o consistentă Prefață, cu pertinente aprecieri) și colegii săi, Gabriel Moisa, Alina-Carmen Brihan și Beáta Ménesi. În prolog sunt consemnate câteva etape din procesul instituirii forului doctoral (în decursul celor două decenii au fost susținute mai bine de 150 de teze doctorale, având ca temă predilectă istoria zonală - aria ținutului Crișanei -, dar și a întregului vest de țară), sunt evocate numele unor foști și actuali maeștri abilitați, mentori ai mai multor generații de învățăcei doctorali, fiind creionate, totodată, câteva direcții principale care au definit actul cercetării academice, caracterizate prin amplitudine temporală și un temerar excurs interdisciplinar. Specializările conducătorilor de doctorat (titulari sau asociați), materializate, de-a lungul timpului, prin elaborarea unor elevate studii de specialitate, au determinat câteva direcții în metodologia cercetării științifice: Mihai Drecin: istorie financiar-bancară; Ion Zainea: cenzură comunistă, fenomenul sovietizării; Sorin Șipoș: putere și imaginar politic în Țările Române în Evul Mediu, imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini în secolele ce au premers zorii istoriei moderne; Gabriel Moisa: aspecte ale istoriei contemporane, perioada interbelică și postbelică; Antonio Faur: problematica istoriei contemporane și a minorităților etnice; Corneliu Pădurean: structura etnică și confesională din aria fruntariilor vestice românești după înfăptuirea dezideratului național al Marii Uniri.
Relevantă pentru politica de deschidere spre structurile academice vest-europene a membrilor staff-ului universitar orădean este inițiativa realizării, în 2012, a unui Centru de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, coordonat de profesorul Sorin Șipoș, aflat în prezent sub egida Academiei Române, ale cărui obiective au ca proiecție întreținerea unui climat de efervescență academică, prin editarea unor volume și periodice (în limba română și în limbi de circulație internațională), și organizarea unor conferințe naționale și internaționale. În acest context, au fost inițiate colaborări cu Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca și Universitatea de Stat din Republica Moldova, fiind organizate o serie de conferințe cu participarea unor specialiști din centre europene prestigioase, care au avut ca finalitate editarea unor volume de referință. Membrii colectivului Școlii Doctorale de Istorie orădene și-au propus realizarea mai multor deziderate, cu o tematică istorică inedită, antrenantă, sub semnul colaborării interinstituționale și al interdisciplinarității: au fost demarate și împlinite, astfel, proiecte la care au participat istorici de la Universitatea din Padova, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca și Universitatea  „Ca' Foscari" din Veneția. Au fost abordate teme cu varii și interesante interferențe, care au contextualizat raporturile istoriei cu filologia, au decelat metodologii moderne de interpretare și investigare științifică, relevând noi și, uneori, surprinzătoare perspective și semnificații.
Cuprinsul volumului închinat de doctoranzi dublului jubileu reflectă plenar demersurile inițiate și promovate, cu obstinație și rigoare științifică, de reprezentanții Școlii Doctorale orădene, constituindu-se într-o fidelă oglindă a personalității maeștrilor. Temele abordate, cu o tematică diversă, aflate, uneori, în interferență cu discipline de graniță (antroponimie, imagologie, structuri administrative, antropologie, demografie, filologie, studii monografice, arheologie) se desfășoară pe o arie temporală amplă, din Evul Mediu până în contemporaneitate. Studiile sunt semnate de Gelu-Daniel Serea (un exercițiu antroponimic în comitatul Bihor), Traian Ostahie (o secvență imagologică din istoriografia maghiară), Maria Ungur (viața cotidiană a românilor reflectată în relatările unor călători străini), Sergiu Boțolin (administrație în ținutul Basarabiei), Mircea Ovidiu Marți (un studiu despre nupțialitatea la ortodocșii din Arad), Dănuț-Emanuel Poduț (comportament demografic la neoprotestanții din Curtici), Ioan Blajec și Cosmin Patca (castelul din Ciutelec), Mircea Blaga (Paradigme economice în România postbelică), Gheorghe Marian (Aspecte demografice privind comunitățile reformate din comitatul Arad), Cosmin Patca (Școala Analelor), Nicola Perencin (o privire asupra creației lui Lazăr Șăineanu), Antonia-Mihaela Silaghi (Imaginea lui Petre P. Panaitescu în dosarele Securității), Ioana-Cosmina Bolba (Iosif Trifa. Aspecte biografice), Béata Ménesi (despre cenzura comunistă a anilor ′69), Roland Olah (treceri frauduloase ale graniței în anii ′80), Gabriel Cheregi (arheologie), Andreea David (Matei Călinescu, studiu de caz), Florentina Barta (demografie în perioada postbelică) și Antonia-Izabela Potroviță (o periodizare a realismului socialist din artele plastice în România comunistă).
Un prinos adus cetății universitare orădene de studenții doctoranzi și maeștrii lor, sub semnul excelenței academice și a probității științifice, care confirmă statutul Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, confirmat, recent, de C.N.F.I.S., cel mai autorizat for în materie: conferirea locului I cu prilejul celei mai recente evaluări, o recunoaștere la cel mai înalt nivel a profesionalismului, a probității, deontologiei universitare și a prolificei activități științifice. Vivat, crescat, floreat, Alma Mater Oradiensis!
Profesor dr. Constantin-Tufan Stan
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:34:33 Ora standard a Europei de Est