Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale

Dublu jubileu la Universitatea din Oradea:

55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale

Oradea, santinelă statornică la hotarul de vest al „spațiului mioritic", reședința vechiului Partium, a avut dintotdeauna vocația multiculturalității și a armoniei interetnice și interconfesionale.

Un exemplu concludent, în acest sens, îl reprezintă opera culturală și teologică a episcopului greco-catolic Samuil Vulcan, „ocrotitorul întregii culturi românești" (cum îl definea Nicolae Iorga): ctitor de așezăminte culturale și pedagogice, promotor al tipăriturilor în limba română, ocrotitor și finanțator al Preparandiei arădene, o instituție providențială pentru cultivarea și promovarea moștenirii noastre identitare. Urmașii săi, dintre care îi amintim pe episcopii Demetriu Radu (cărturar și parlamentar în interbelic) și Valeriu Traian Frențiu (episcop-martir, beatificat în 2019 de Papa Francisc), au dat expresie acelorași energii prometeice, ce au augmentat dimensiunea spirituală a vechiului burg. Vocația culturală și politică a urbei de pe malurile Crișului Repede a fost exprimată plenar, de-a lungul veacurilor, de Francisc Hubic, canonic onorariu la Academia Teologică orădeană, dirijor și compozitor de anvergură națională, organistul și compozitorul Michael Haydn (fratele lui Joseph Haydn), capelmaistrul Domului din Oradea, și Emanoil Gojdu, „cetățeanul maghiar cu inimă de român", comite suprem, episodic, la Lugoj (1861), prilej cu care, la înscăunarea sa, a rostit o frază memorabilă, adevărat îndemn și învățătură pentru românii dintotdeauna și de pretutindeni: „Fraților! Ați auzit cântarea Deșteaptă-te, române! Aceasta să vă fie rugăciunea și de dimineață, când vă sculați, și de seară, când vă culcați!" În contextul reverberantei emulații culturale ce a avut ca epicentru cetatea Oradiei, trebuie amintit academicianul Iosif Vulcan, ctitorul unor publicații cu rol determinant în creșterea limbii și culturii române („Aurora română", una dintre primele periodice cu profil beletristic din istoria presei de expresie română redactată în grafie latină și binecunoscuta „Familie", un adevărat catalizator al aspirațiilor românilor din spațiul transilvan). Nu în ultimul rând, se cuvine să evocăm un eveniment muzical de o însemnătate excepțională pentru destinul cultural al urbei lui Gojdu: în 16 ianuarie 1927, George Enescu, Orfeul moldav, dăruia melomanilor orădeni, în primă audiție absolută, Sonata a III-a pentru pian și vioară „în caracter popular românesc", capodoperă a muzicii de cameră universale.
Sub dulcea povară a unei asemenea moșteniri (cu profunde semnificații istorice, culturale și teologice), era imperios necesară existența unui for academic care să tuteleze consemnarea, analiza și interpretarea, cu responsabilitate și acribie profesională, a unor evenimente de anvergură zonală, dar și națională, aparent disparate sau, datorită vitregiei vremurilor, decontextualizate și alterate. Fericitul jubileu al celor 55 de ani de învățământ istoric academic și al celor patru luștri de existență a Școlii Doctorale de Istorie la Alma Mater Oradiensis se constituie într-un gest firesc și necesar de evocare și jalonare a unui parcurs universitar performant. Expresie a diligențelor mai vechilor și actualilor maeștri, din corpul de elită academic orădean, reprezentați de universitari abilitați cu o certificată contribuție în cercetarea istorică (Sever Dumitrașcu, Mihai Drecin, Barbu Ștefănescu, Viorel Faur, Ion Zainea, Ioan Godea, Gabriel Moisa, Antonio Faur și Corneliu Pădurean - coordonați cu har managerial și desăvârșită probitate științifică de Sorin Șipoș), Lucrările sesiunii științifice a doctoranzilor în istorie, ediția  a XIV-a, Oradea, 14-15 octombrie 2019, reunite sub genericul De la istorie locală la istorie națională, publicate în volum în suplimentul 1 al revistei „Crisia", vol. L, 2020, la Editura Muzeului Țării Crișurilor, au darul de a marca festiv eclatantul jubileu.
Volumul este coordonat de magistrul Sorin Șipoș, actualul director al Școlii Doctorale de Istorie (care semnează și o consistentă Prefață, cu pertinente aprecieri) și colegii săi, Gabriel Moisa, Alina-Carmen Brihan și Beáta Ménesi. În prolog sunt consemnate câteva etape din procesul instituirii forului doctoral (în decursul celor două decenii au fost susținute mai bine de 150 de teze doctorale, având ca temă predilectă istoria zonală - aria ținutului Crișanei -, dar și a întregului vest de țară), sunt evocate numele unor foști și actuali maeștri abilitați, mentori ai mai multor generații de învățăcei doctorali, fiind creionate, totodată, câteva direcții principale care au definit actul cercetării academice, caracterizate prin amplitudine temporală și un temerar excurs interdisciplinar. Specializările conducătorilor de doctorat (titulari sau asociați), materializate, de-a lungul timpului, prin elaborarea unor elevate studii de specialitate, au determinat câteva direcții în metodologia cercetării științifice: Mihai Drecin: istorie financiar-bancară; Ion Zainea: cenzură comunistă, fenomenul sovietizării; Sorin Șipoș: putere și imaginar politic în Țările Române în Evul Mediu, imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini în secolele ce au premers zorii istoriei moderne; Gabriel Moisa: aspecte ale istoriei contemporane, perioada interbelică și postbelică; Antonio Faur: problematica istoriei contemporane și a minorităților etnice; Corneliu Pădurean: structura etnică și confesională din aria fruntariilor vestice românești după înfăptuirea dezideratului național al Marii Uniri.
Relevantă pentru politica de deschidere spre structurile academice vest-europene a membrilor staff-ului universitar orădean este inițiativa realizării, în 2012, a unui Centru de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, coordonat de profesorul Sorin Șipoș, aflat în prezent sub egida Academiei Române, ale cărui obiective au ca proiecție întreținerea unui climat de efervescență academică, prin editarea unor volume și periodice (în limba română și în limbi de circulație internațională), și organizarea unor conferințe naționale și internaționale. În acest context, au fost inițiate colaborări cu Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca și Universitatea de Stat din Republica Moldova, fiind organizate o serie de conferințe cu participarea unor specialiști din centre europene prestigioase, care au avut ca finalitate editarea unor volume de referință. Membrii colectivului Școlii Doctorale de Istorie orădene și-au propus realizarea mai multor deziderate, cu o tematică istorică inedită, antrenantă, sub semnul colaborării interinstituționale și al interdisciplinarității: au fost demarate și împlinite, astfel, proiecte la care au participat istorici de la Universitatea din Padova, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca și Universitatea  „Ca' Foscari" din Veneția. Au fost abordate teme cu varii și interesante interferențe, care au contextualizat raporturile istoriei cu filologia, au decelat metodologii moderne de interpretare și investigare științifică, relevând noi și, uneori, surprinzătoare perspective și semnificații.
Cuprinsul volumului închinat de doctoranzi dublului jubileu reflectă plenar demersurile inițiate și promovate, cu obstinație și rigoare științifică, de reprezentanții Școlii Doctorale orădene, constituindu-se într-o fidelă oglindă a personalității maeștrilor. Temele abordate, cu o tematică diversă, aflate, uneori, în interferență cu discipline de graniță (antroponimie, imagologie, structuri administrative, antropologie, demografie, filologie, studii monografice, arheologie) se desfășoară pe o arie temporală amplă, din Evul Mediu până în contemporaneitate. Studiile sunt semnate de Gelu-Daniel Serea (un exercițiu antroponimic în comitatul Bihor), Traian Ostahie (o secvență imagologică din istoriografia maghiară), Maria Ungur (viața cotidiană a românilor reflectată în relatările unor călători străini), Sergiu Boțolin (administrație în ținutul Basarabiei), Mircea Ovidiu Marți (un studiu despre nupțialitatea la ortodocșii din Arad), Dănuț-Emanuel Poduț (comportament demografic la neoprotestanții din Curtici), Ioan Blajec și Cosmin Patca (castelul din Ciutelec), Mircea Blaga (Paradigme economice în România postbelică), Gheorghe Marian (Aspecte demografice privind comunitățile reformate din comitatul Arad), Cosmin Patca (Școala Analelor), Nicola Perencin (o privire asupra creației lui Lazăr Șăineanu), Antonia-Mihaela Silaghi (Imaginea lui Petre P. Panaitescu în dosarele Securității), Ioana-Cosmina Bolba (Iosif Trifa. Aspecte biografice), Béata Ménesi (despre cenzura comunistă a anilor ′69), Roland Olah (treceri frauduloase ale graniței în anii ′80), Gabriel Cheregi (arheologie), Andreea David (Matei Călinescu, studiu de caz), Florentina Barta (demografie în perioada postbelică) și Antonia-Izabela Potroviță (o periodizare a realismului socialist din artele plastice în România comunistă).
Un prinos adus cetății universitare orădene de studenții doctoranzi și maeștrii lor, sub semnul excelenței academice și a probității științifice, care confirmă statutul Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, confirmat, recent, de C.N.F.I.S., cel mai autorizat for în materie: conferirea locului I cu prilejul celei mai recente evaluări, o recunoaștere la cel mai înalt nivel a profesionalismului, a probității, deontologiei universitare și a prolificei activități științifice. Vivat, crescat, floreat, Alma Mater Oradiensis!
Profesor dr. Constantin-Tufan Stan

Trimite email
sâmbătă, 20 aprilie 2024, 14:37:17 Ora de vară a Europei de Est