Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale

Dublu jubileu la Universitatea din Oradea:

55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale

Oradea, santinelă statornică la hotarul de vest al „spațiului mioritic", reședința vechiului Partium, a avut dintotdeauna vocația multiculturalității și a armoniei interetnice și interconfesionale.

Un exemplu concludent, în acest sens, îl reprezintă opera culturală și teologică a episcopului greco-catolic Samuil Vulcan, „ocrotitorul întregii culturi românești" (cum îl definea Nicolae Iorga): ctitor de așezăminte culturale și pedagogice, promotor al tipăriturilor în limba română, ocrotitor și finanțator al Preparandiei arădene, o instituție providențială pentru cultivarea și promovarea moștenirii noastre identitare. Urmașii săi, dintre care îi amintim pe episcopii Demetriu Radu (cărturar și parlamentar în interbelic) și Valeriu Traian Frențiu (episcop-martir, beatificat în 2019 de Papa Francisc), au dat expresie acelorași energii prometeice, ce au augmentat dimensiunea spirituală a vechiului burg. Vocația culturală și politică a urbei de pe malurile Crișului Repede a fost exprimată plenar, de-a lungul veacurilor, de Francisc Hubic, canonic onorariu la Academia Teologică orădeană, dirijor și compozitor de anvergură națională, organistul și compozitorul Michael Haydn (fratele lui Joseph Haydn), capelmaistrul Domului din Oradea, și Emanoil Gojdu, „cetățeanul maghiar cu inimă de român", comite suprem, episodic, la Lugoj (1861), prilej cu care, la înscăunarea sa, a rostit o frază memorabilă, adevărat îndemn și învățătură pentru românii dintotdeauna și de pretutindeni: „Fraților! Ați auzit cântarea Deșteaptă-te, române! Aceasta să vă fie rugăciunea și de dimineață, când vă sculați, și de seară, când vă culcați!" În contextul reverberantei emulații culturale ce a avut ca epicentru cetatea Oradiei, trebuie amintit academicianul Iosif Vulcan, ctitorul unor publicații cu rol determinant în creșterea limbii și culturii române („Aurora română", una dintre primele periodice cu profil beletristic din istoria presei de expresie română redactată în grafie latină și binecunoscuta „Familie", un adevărat catalizator al aspirațiilor românilor din spațiul transilvan). Nu în ultimul rând, se cuvine să evocăm un eveniment muzical de o însemnătate excepțională pentru destinul cultural al urbei lui Gojdu: în 16 ianuarie 1927, George Enescu, Orfeul moldav, dăruia melomanilor orădeni, în primă audiție absolută, Sonata a III-a pentru pian și vioară „în caracter popular românesc", capodoperă a muzicii de cameră universale.
Sub dulcea povară a unei asemenea moșteniri (cu profunde semnificații istorice, culturale și teologice), era imperios necesară existența unui for academic care să tuteleze consemnarea, analiza și interpretarea, cu responsabilitate și acribie profesională, a unor evenimente de anvergură zonală, dar și națională, aparent disparate sau, datorită vitregiei vremurilor, decontextualizate și alterate. Fericitul jubileu al celor 55 de ani de învățământ istoric academic și al celor patru luștri de existență a Școlii Doctorale de Istorie la Alma Mater Oradiensis se constituie într-un gest firesc și necesar de evocare și jalonare a unui parcurs universitar performant. Expresie a diligențelor mai vechilor și actualilor maeștri, din corpul de elită academic orădean, reprezentați de universitari abilitați cu o certificată contribuție în cercetarea istorică (Sever Dumitrașcu, Mihai Drecin, Barbu Ștefănescu, Viorel Faur, Ion Zainea, Ioan Godea, Gabriel Moisa, Antonio Faur și Corneliu Pădurean - coordonați cu har managerial și desăvârșită probitate științifică de Sorin Șipoș), Lucrările sesiunii științifice a doctoranzilor în istorie, ediția  a XIV-a, Oradea, 14-15 octombrie 2019, reunite sub genericul De la istorie locală la istorie națională, publicate în volum în suplimentul 1 al revistei „Crisia", vol. L, 2020, la Editura Muzeului Țării Crișurilor, au darul de a marca festiv eclatantul jubileu.
Volumul este coordonat de magistrul Sorin Șipoș, actualul director al Școlii Doctorale de Istorie (care semnează și o consistentă Prefață, cu pertinente aprecieri) și colegii săi, Gabriel Moisa, Alina-Carmen Brihan și Beáta Ménesi. În prolog sunt consemnate câteva etape din procesul instituirii forului doctoral (în decursul celor două decenii au fost susținute mai bine de 150 de teze doctorale, având ca temă predilectă istoria zonală - aria ținutului Crișanei -, dar și a întregului vest de țară), sunt evocate numele unor foști și actuali maeștri abilitați, mentori ai mai multor generații de învățăcei doctorali, fiind creionate, totodată, câteva direcții principale care au definit actul cercetării academice, caracterizate prin amplitudine temporală și un temerar excurs interdisciplinar. Specializările conducătorilor de doctorat (titulari sau asociați), materializate, de-a lungul timpului, prin elaborarea unor elevate studii de specialitate, au determinat câteva direcții în metodologia cercetării științifice: Mihai Drecin: istorie financiar-bancară; Ion Zainea: cenzură comunistă, fenomenul sovietizării; Sorin Șipoș: putere și imaginar politic în Țările Române în Evul Mediu, imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini în secolele ce au premers zorii istoriei moderne; Gabriel Moisa: aspecte ale istoriei contemporane, perioada interbelică și postbelică; Antonio Faur: problematica istoriei contemporane și a minorităților etnice; Corneliu Pădurean: structura etnică și confesională din aria fruntariilor vestice românești după înfăptuirea dezideratului național al Marii Uniri.
Relevantă pentru politica de deschidere spre structurile academice vest-europene a membrilor staff-ului universitar orădean este inițiativa realizării, în 2012, a unui Centru de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, coordonat de profesorul Sorin Șipoș, aflat în prezent sub egida Academiei Române, ale cărui obiective au ca proiecție întreținerea unui climat de efervescență academică, prin editarea unor volume și periodice (în limba română și în limbi de circulație internațională), și organizarea unor conferințe naționale și internaționale. În acest context, au fost inițiate colaborări cu Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca și Universitatea de Stat din Republica Moldova, fiind organizate o serie de conferințe cu participarea unor specialiști din centre europene prestigioase, care au avut ca finalitate editarea unor volume de referință. Membrii colectivului Școlii Doctorale de Istorie orădene și-au propus realizarea mai multor deziderate, cu o tematică istorică inedită, antrenantă, sub semnul colaborării interinstituționale și al interdisciplinarității: au fost demarate și împlinite, astfel, proiecte la care au participat istorici de la Universitatea din Padova, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca și Universitatea  „Ca' Foscari" din Veneția. Au fost abordate teme cu varii și interesante interferențe, care au contextualizat raporturile istoriei cu filologia, au decelat metodologii moderne de interpretare și investigare științifică, relevând noi și, uneori, surprinzătoare perspective și semnificații.
Cuprinsul volumului închinat de doctoranzi dublului jubileu reflectă plenar demersurile inițiate și promovate, cu obstinație și rigoare științifică, de reprezentanții Școlii Doctorale orădene, constituindu-se într-o fidelă oglindă a personalității maeștrilor. Temele abordate, cu o tematică diversă, aflate, uneori, în interferență cu discipline de graniță (antroponimie, imagologie, structuri administrative, antropologie, demografie, filologie, studii monografice, arheologie) se desfășoară pe o arie temporală amplă, din Evul Mediu până în contemporaneitate. Studiile sunt semnate de Gelu-Daniel Serea (un exercițiu antroponimic în comitatul Bihor), Traian Ostahie (o secvență imagologică din istoriografia maghiară), Maria Ungur (viața cotidiană a românilor reflectată în relatările unor călători străini), Sergiu Boțolin (administrație în ținutul Basarabiei), Mircea Ovidiu Marți (un studiu despre nupțialitatea la ortodocșii din Arad), Dănuț-Emanuel Poduț (comportament demografic la neoprotestanții din Curtici), Ioan Blajec și Cosmin Patca (castelul din Ciutelec), Mircea Blaga (Paradigme economice în România postbelică), Gheorghe Marian (Aspecte demografice privind comunitățile reformate din comitatul Arad), Cosmin Patca (Școala Analelor), Nicola Perencin (o privire asupra creației lui Lazăr Șăineanu), Antonia-Mihaela Silaghi (Imaginea lui Petre P. Panaitescu în dosarele Securității), Ioana-Cosmina Bolba (Iosif Trifa. Aspecte biografice), Béata Ménesi (despre cenzura comunistă a anilor ′69), Roland Olah (treceri frauduloase ale graniței în anii ′80), Gabriel Cheregi (arheologie), Andreea David (Matei Călinescu, studiu de caz), Florentina Barta (demografie în perioada postbelică) și Antonia-Izabela Potroviță (o periodizare a realismului socialist din artele plastice în România comunistă).
Un prinos adus cetății universitare orădene de studenții doctoranzi și maeștrii lor, sub semnul excelenței academice și a probității științifice, care confirmă statutul Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, confirmat, recent, de C.N.F.I.S., cel mai autorizat for în materie: conferirea locului I cu prilejul celei mai recente evaluări, o recunoaștere la cel mai înalt nivel a profesionalismului, a probității, deontologiei universitare și a prolificei activități științifice. Vivat, crescat, floreat, Alma Mater Oradiensis!
Profesor dr. Constantin-Tufan Stan

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:34 Ora standard a Europei de Est