Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale

Dublu jubileu la Universitatea din Oradea:


55 de ani de învățământ academic în istorie și 20 de ani de studii doctorale
Oradea, santinelă statornică la hotarul de vest al „spațiului mioritic", reședința vechiului Partium, a avut dintotdeauna vocația multiculturalității și a armoniei interetnice și interconfesionale.

Un exemplu concludent, în acest sens, îl reprezintă opera culturală și teologică a episcopului greco-catolic Samuil Vulcan, „ocrotitorul întregii culturi românești" (cum îl definea Nicolae Iorga): ctitor de așezăminte culturale și pedagogice, promotor al tipăriturilor în limba română, ocrotitor și finanțator al Preparandiei arădene, o instituție providențială pentru cultivarea și promovarea moștenirii noastre identitare. Urmașii săi, dintre care îi amintim pe episcopii Demetriu Radu (cărturar și parlamentar în interbelic) și Valeriu Traian Frențiu (episcop-martir, beatificat în 2019 de Papa Francisc), au dat expresie acelorași energii prometeice, ce au augmentat dimensiunea spirituală a vechiului burg. Vocația culturală și politică a urbei de pe malurile Crișului Repede a fost exprimată plenar, de-a lungul veacurilor, de Francisc Hubic, canonic onorariu la Academia Teologică orădeană, dirijor și compozitor de anvergură națională, organistul și compozitorul Michael Haydn (fratele lui Joseph Haydn), capelmaistrul Domului din Oradea, și Emanoil Gojdu, „cetățeanul maghiar cu inimă de român", comite suprem, episodic, la Lugoj (1861), prilej cu care, la înscăunarea sa, a rostit o frază memorabilă, adevărat îndemn și învățătură pentru românii dintotdeauna și de pretutindeni: „Fraților! Ați auzit cântarea Deșteaptă-te, române! Aceasta să vă fie rugăciunea și de dimineață, când vă sculați, și de seară, când vă culcați!" În contextul reverberantei emulații culturale ce a avut ca epicentru cetatea Oradiei, trebuie amintit academicianul Iosif Vulcan, ctitorul unor publicații cu rol determinant în creșterea limbii și culturii române („Aurora română", una dintre primele periodice cu profil beletristic din istoria presei de expresie română redactată în grafie latină și binecunoscuta „Familie", un adevărat catalizator al aspirațiilor românilor din spațiul transilvan). Nu în ultimul rând, se cuvine să evocăm un eveniment muzical de o însemnătate excepțională pentru destinul cultural al urbei lui Gojdu: în 16 ianuarie 1927, George Enescu, Orfeul moldav, dăruia melomanilor orădeni, în primă audiție absolută, Sonata a III-a pentru pian și vioară „în caracter popular românesc", capodoperă a muzicii de cameră universale.

Sub dulcea povară a unei asemenea moșteniri (cu profunde semnificații istorice, culturale și teologice), era imperios necesară existența unui for academic care să tuteleze consemnarea, analiza și interpretarea, cu responsabilitate și acribie profesională, a unor evenimente de anvergură zonală, dar și națională, aparent disparate sau, datorită vitregiei vremurilor, decontextualizate și alterate. Fericitul jubileu al celor 55 de ani de învățământ istoric academic și al celor patru luștri de existență a Școlii Doctorale de Istorie la Alma Mater Oradiensis se constituie într-un gest firesc și necesar de evocare și jalonare a unui parcurs universitar performant. Expresie a diligențelor mai vechilor și actualilor maeștri, din corpul de elită academic orădean, reprezentați de universitari abilitați cu o certificată contribuție în cercetarea istorică (Sever Dumitrașcu, Mihai Drecin, Barbu Ștefănescu, Viorel Faur, Ion Zainea, Ioan Godea, Gabriel Moisa, Antonio Faur și Corneliu Pădurean - coordonați cu har managerial și desăvârșită probitate științifică de Sorin Șipoș), Lucrările sesiunii științifice a doctoranzilor în istorie, ediția a XIV-a, Oradea, 14-15 octombrie 2019, reunite sub genericul De la istorie locală la istorie națională, publicate în volum în suplimentul 1 al revistei „Crisia", vol. L, 2020, la Editura Muzeului Țării Crișurilor, au darul de a marca festiv eclatantul jubileu.

Volumul este coordonat de magistrul Sorin Șipoș, actualul director al Școlii Doctorale de Istorie (care semnează și o consistentă Prefață, cu pertinente aprecieri) și colegii săi, Gabriel Moisa, Alina-Carmen Brihan și Beáta Ménesi. În prolog sunt consemnate câteva etape din procesul instituirii forului doctoral (în decursul celor două decenii au fost susținute mai bine de 150 de teze doctorale, având ca temă predilectă istoria zonală - aria ținutului Crișanei -, dar și a întregului vest de țară), sunt evocate numele unor foști și actuali maeștri abilitați, mentori ai mai multor generații de învățăcei doctorali, fiind creionate, totodată, câteva direcții principale care au definit actul cercetării academice, caracterizate prin amplitudine temporală și un temerar excurs interdisciplinar. Specializările conducătorilor de doctorat (titulari sau asociați), materializate, de-a lungul timpului, prin elaborarea unor elevate studii de specialitate, au determinat câteva direcții în metodologia cercetării științifice: Mihai Drecin: istorie financiar-bancară; Ion Zainea: cenzură comunistă, fenomenul sovietizării; Sorin Șipoș: putere și imaginar politic în Țările Române în Evul Mediu, imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini în secolele ce au premers zorii istoriei moderne; Gabriel Moisa: aspecte ale istoriei contemporane, perioada interbelică și postbelică; Antonio Faur: problematica istoriei contemporane și a minorităților etnice; Corneliu Pădurean: structura etnică și confesională din aria fruntariilor vestice românești după înfăptuirea dezideratului național al Marii Uniri.

Relevantă pentru politica de deschidere spre structurile academice vest-europene a membrilor staff-ului universitar orădean este inițiativa realizării, în 2012, a unui Centru de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, coordonat de profesorul Sorin Șipoș, aflat în prezent sub egida Academiei Române, ale cărui obiective au ca proiecție întreținerea unui climat de efervescență academică, prin editarea unor volume și periodice (în limba română și în limbi de circulație internațională), și organizarea unor conferințe naționale și internaționale. În acest context, au fost inițiate colaborări cu Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca și Universitatea de Stat din Republica Moldova, fiind organizate o serie de conferințe cu participarea unor specialiști din centre europene prestigioase, care au avut ca finalitate editarea unor volume de referință. Membrii colectivului Școlii Doctorale de Istorie orădene și-au propus realizarea mai multor deziderate, cu o tematică istorică inedită, antrenantă, sub semnul colaborării interinstituționale și al interdisciplinarității: au fost demarate și împlinite, astfel, proiecte la care au participat istorici de la Universitatea din Padova, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca și Universitatea „Ca' Foscari" din Veneția. Au fost abordate teme cu varii și interesante interferențe, care au contextualizat raporturile istoriei cu filologia, au decelat metodologii moderne de interpretare și investigare științifică, relevând noi și, uneori, surprinzătoare perspective și semnificații.

Cuprinsul volumului închinat de doctoranzi dublului jubileu reflectă plenar demersurile inițiate și promovate, cu obstinație și rigoare științifică, de reprezentanții Școlii Doctorale orădene, constituindu-se într-o fidelă oglindă a personalității maeștrilor. Temele abordate, cu o tematică diversă, aflate, uneori, în interferență cu discipline de graniță (antroponimie, imagologie, structuri administrative, antropologie, demografie, filologie, studii monografice, arheologie) se desfășoară pe o arie temporală amplă, din Evul Mediu până în contemporaneitate. Studiile sunt semnate de Gelu-Daniel Serea (un exercițiu antroponimic în comitatul Bihor), Traian Ostahie (o secvență imagologică din istoriografia maghiară), Maria Ungur (viața cotidiană a românilor reflectată în relatările unor călători străini), Sergiu Boțolin (administrație în ținutul Basarabiei), Mircea Ovidiu Marți (un studiu despre nupțialitatea la ortodocșii din Arad), Dănuț-Emanuel Poduț (comportament demografic la neoprotestanții din Curtici), Ioan Blajec și Cosmin Patca (castelul din Ciutelec), Mircea Blaga (Paradigme economice în România postbelică), Gheorghe Marian (Aspecte demografice privind comunitățile reformate din comitatul Arad), Cosmin Patca (Școala Analelor), Nicola Perencin (o privire asupra creației lui Lazăr Șăineanu), Antonia-Mihaela Silaghi (Imaginea lui Petre P. Panaitescu în dosarele Securității), Ioana-Cosmina Bolba (Iosif Trifa. Aspecte biografice), Béata Ménesi (despre cenzura comunistă a anilor ′69), Roland Olah (treceri frauduloase ale graniței în anii ′80), Gabriel Cheregi (arheologie), Andreea David (Matei Călinescu, studiu de caz), Florentina Barta (demografie în perioada postbelică) și Antonia-Izabela Potroviță (o periodizare a realismului socialist din artele plastice în România comunistă).

Un prinos adus cetății universitare orădene de studenții doctoranzi și maeștrii lor, sub semnul excelenței academice și a probității științifice, care confirmă statutul Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, confirmat, recent, de C.N.F.I.S., cel mai autorizat for în materie: conferirea locului I cu prilejul celei mai recente evaluări, o recunoaștere la cel mai înalt nivel a profesionalismului, a probității, deontologiei universitare și a prolificei activități științifice. Vivat, crescat, floreat, Alma Mater Oradiensis!

Profesor dr. Constantin-Tufan Stan

Trimite email

luni, 3 noiembrie 2025, 10:06:33 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Eros Ramazzotti va concerta, la

Laminor Arena, București,

miercuri, 22 aprilie 2026, ora 20.00 (acces de la 18.00).