Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ziua Culturii Naționale: Sărbătoare a tuturor românilor!

15 ianuarie

Ziua Culturii Naționale: Sărbătoare a tuturor românilor!

«La început și la final de an celebrăm două repere fundamentale pentru România: 15 ianuarie și 1 decembrie. Întotdeauna vom avea ceva de propus și de sperat de Ziua Culturii Naționale, zi intrată deja în patrimoniul marilor sărbători ale românilor!

Prin limbă avem acces la cultură, adică la tezaurul de cunoaștere al celor care au trăit înaintea noastră, precum și al celor care ne sunt contemporani. Patrimoniul material și spiritual, cultura reflectată în umanioare și în științe deopotrivă, ne face să fim ceea ce suntem ca indivizi, dar și ca națiune. Schimbările pe care le-a adus progresul tehnologic, delocalizarea și interconectarea fără precedent au generat riscul de diluare accentuată a identității naționale, în favoarea identității individuale, a altor niveluri de identificare, mai aplecate spre materialism, consumerism și satisfacție imediată, fără atenție acordată consecințelor mai ample și bunei întocmiri a scării de valori.
Educația este procesul prin care ne construim propriul univers simbolic, propria definiție despre sine și despre lume. Prin educație înțelegem cine suntem noi, cum să ne raportăm la anumite valori, de ce să adoptăm anumite atitudini și comportamente. Fiecare copil își dobândește identitatea prin raportarea în cercuri din ce în ce mai ample - la familie mai întâi, la grupul de prieteni, apoi la școală, oraș, zonă, grup etnic, religie, națiune, continent, rasă, umanitate. Aceasta se întâmplă prin comunicare, prin limbaj, iar limba maternă este prima noastră referire la ce ne înconjoară. Limba este casa ființei, spunea Heidegger, deoarece în aceasta gândim și prin utilizarea ei devenim oameni.
Ziua Culturii Naționale ne reamintește cine suntem. Prin opera sa, Eminescu ne susține titanic și fără rest, ca un reper absolut în marele vacarm inerent al prezentului. De aceea, în vremuri de restriște mondială, națională, familială și personală, avem nevoie mai mult ca oricând să ne sprijinim pe noi înșine și pe cei din jur, solidar, indiferent de vârstă, venit sau statut social.
Diluarea identității naționale aduce dezbinare, iar istoria a demonstrat că întotdeauna când am fost solidari, am reușit sa depășim cele mai grele încercări. De aproape un an, traversăm cea mai gravă criză de sănătate fizică a generației noastre. Unde să regăsim resurse pentru a rămâne sănătoși la minte și la suflet, fără să ne lăsăm copleșiți de frică și de disperare - unde dacă nu în universul valoric al națiunii noastre, univers construit prin educație și cultură, cu aportul mai multor etnii și religii, care au îmbogățit lumina României cu reflexe și semnificații unice și surprinzătoare?
Spațiul sau teritoriul își schimbă semnificația datorită accelerării dramatice a activității umane. Identificarea nu poate avea loc exclusiv pe coordonatele circumstanțelor și bunurilor materiale. Ea este, în esenţă, una ce ţine de bunurile simbolice. Așadar, prin celebrarea Zilei Culturii Naționale ne reamintim toți, în țară dar și în diaspora, ce înseamnă să fim români și ce ne dorim noi pentru ,,dulcea Românie".
O Românie Educată este o Românie care știe cine este, care-și respectă valorile și le promovează eficient, credibil și fără echivoc. Avem încredere că vom reuși să o construim împreună».
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministru

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 15:17:33 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București