Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR

În atenția Domnului MINISTRU, Sorin Mihai Câmpeanu

MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR

În contextul dezbaterilor publice asupra noilor propuneri de planuri-cadru de învățământ pentru nivel liceal

1.Argumente pentru statutul disciplinelor Istorie și Istoria Românilor în planurile-cadru de învățământ pentru nivel liceal
Legea Educației Naționale nr. 1/2011, la art.2,alin.1 prevede (...) „promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate",iar la alin.(3) se precizează că „idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". 
Potrivit art. 68, alin. 5, al aceluiași act normativ, învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie (specificate la alin. 1), precum și pe formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare. Astfel, considerăm că Istoria are un rol primordial în dezvoltarea unor competențe-cheie, precum cele sociale și civice, antreprenoriale, de sensibilizare și de expresie culturală, de a învăța să înveți.
Pornind de la aceste considerente, putem susține că Istoria are o contribuție majoră în educarea și formarea profesională a elevilor, contribuind la împlinirea și dezvoltarea personală, la integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate, la ocuparea unui loc de muncă, dar și la formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural. 
Totodată, Istoria contribuie la „educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural" (Legea Educației Naționale nr. 1/2011, art. 4).
Conform celor expuse anterior, considerăm că profilul absolventului de liceu ar fi imposibil de realizat fără contribuția Istoriei ca disciplină fundamentală în formarea viitorilor cetățeni, care trebuie să fie capabili de a promova inițiative și proiecte culturale, de a identifica oportunități pentru activitățile personale și profesionale, de a manifesta un comportament pro-activ și responsabil care încurajează integrarea socială și interculturalitatea. Totodată, studiul Istoriei în liceu dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză, de exprimare de opinii argumentate, de elaborare a unui plan de dezvoltare personală, care să armonizeze propriul profil cu diversele oportunități profesionale.
Apoi Istoria - preciza A.D.Xenopol - este singurul mijloc în stare să deștepte în sufletul nostru iubirea cea sfântă de țară, ea ne arată cum popoarele au fost mari când au știut să sacrifice interesele pentru binele comun; tot Istoria ne învață că moralitatea, respectul datoriei, puternica viață de familie sunt condițiile înfloririi vieții popoarelor".
Întotdeauna s-a spus, pe drept cuvânt, că Istoria este „marea carte" a omenirii, în sensul în care prezentul trăit este în strânsă interdependență cu trecutul, că actualitatea,cu dimensiunea ei cotidiană, cu problematica și imperativele ei, nu poate fi înțeleasă fără o viziune clară a antecedentelor ce au generat-o ori au influențat asupra plăsmuirii ei. De asemenea, fără o viziune lucidă asupra prezentului care ne înconjoară, nu se poate detecta calea spre transformarea condițiilor existente în vederea asigurării unei ordini sociale mai demne, mai umane, în congruență cu tendința spre schimbare, care este o trăsătură caracteristică a societății omenești.
2. Istoria, ca disciplină de învățământ în alte state europene
Analizând documentul elaborat de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, și anume Recomandarea 15/2006, în ceea ce privește rolul pe care Istoria trebuie să-l aibă în educarea noii generații, cea a integrării europene, reținem ideea principală conform căreia predarea istoriei ocupă un loc central în educația cetățenilor, care trebuie să fie responsabili și implicați activ în viața politică, să respecte diferențele culturale și identitățile naționale, să susțină activ valori fundamentale (toleranța, înțelegerea reciprocă, democrația, drepturile omului).
Totodată, predarea Istoriei ocupă un loc central în construcția europeană prin sublinierea moștenirii istorice și culturale comune, îmbogățită prin diversitate și care conține chiar și aspecte conflictuale, uneori, dramatice.

 

Profil

România*

 

Italia**

Ungaria**

Austria**

Slovacia**

Umanist

 

2 ore

(3 ore - doar la clasa a X-a)

(4 ore - doar clasa a XII-a - Științe sociale)

sau

1 oră, la care se adaugă decizia fiecărei școli

3 ore

3 ore

2 ore

2 ore

Real

1 oră

3 ore

2 ore

2 ore

2 ore

 
*nr. de ore de Istorie propuse în planurile-cadru pentru învățământul liceal
**nr. de ore de Istorie existente în planurile-cadru pentru învățământul liceal
 
Prin predarea Istoriei se asigură „dezvoltarea capacităților critice ale elevilor, a abilității lor de a gândi pentru ei înșiși, de a manifesta obiectivitate și rezistență la manipulare; studiul critic al manipulării istoriei, al evenimentelor controversate prin luarea în discuție a diferitelor fapte, opinii și puncte de vedere" (Recomandarea 15/2006).
 3. Actualele propuneri ale planurilor-cadru de învățământ din România și lipsa egalității de șanse față de studierea Istoriei
Noile provocări cu care se confruntă Istoria la începutul noului mileniu țin de statutul acesteia (în mod deosebit în școala obligatorie), de legătura Istoriei cu dezvoltarea acelor competențe care vor fi necesare elevilor fie pentru a-și continua educația, fie pentru a se angaja pe piața muncii.
Elevii care termină clasa a VIII-a au dreptul să aprofundeze cunoștințele de istorie dobândite în gimnaziu. Este vorba despre respectarea dreptului la educație, așa cum e acesta prevăzut și în Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la 20 noiembrie 1989 și ratificată de țara noastră prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990.
La clasele de învățământ profesional, prima variantă de plan-cadru, atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a, dar din păcate la clasele a X-a și a XI-a atribuie 0,5 ore săptămânal (ceea ce înseamnă că la clasă se va studia o oră, odată la două săptămâni).
Pentru învățământul profesional, prima variantă de plan-cadru atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a și, din păcate, 0,5 ore săptămânal la clasele a X-a și a XI-a, ceea ce înseamnă câte o oră de studiu, o dată la două săptămâni.
Acest demers este destul de dificil de realizat și, totodată, nu asigură o continuitate în actul didactic.E adevărat că elevii din cadrul învățământului profesional se pregătesc pentru o anume meserie, dar competențele dobândite prin studiul Istoriei le facilitează inserția pe piața muncii și o mai mare capacitate de adaptare la contextul socio-politic și economic actual.  Deci, Istoria trebuie să rămână în planurile-cadru, atât la profilurile tehnice, servicii, de la liceu, cât și pentru școlile profesionale.
În clasa a XI-a, profilul Servicii, Istoria se studiază două ore pe săptămână, iar în clasa a XII-a doar o oră săptămânal. Deși Istoria face parte din aceeași arie curriculară cu Geografia și Disciplinele socio-umane, elevii nu au posibilitatea de a opta pentru Istorie la susținerea examenului național de bacalaureat, în condițiile în care mulți dintre ei își doresc aceasta.
Pentru liceele teologice, numărul orelor alocate pentru o săptămână, la disciplina Istorie, este neuniform, în condițiile în care disciplina Istorie este materie obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat (exemplificare: la liceele ortodoxe și penticostale, numărul orelor alocate Istoriei este identic, conform ambelor variante, 1+2, în vreme ce la liceele greco-catolice sau baptiste, numărul acestora este diferit, fiind mai mic decât la celelalte licee teologice menționate, conform acelorași două variante de planuri-cadru propuse spre dezbatere).
Pentru toate liceele cu filieră vocațională (inclusiv teologice), numărul de ore alocat la disciplina Istorie este diferit la ciclul liceal inferior în comparație cu ciclul liceal superior (exemplificare: la liceele teologice ortodoxe, este alocată o singură oră pe săptămână în trunchiul comun la clasele a IX-a și a X-a, în vreme ce la clasele a XI-a și a XII-a sunt alocate două ore pe săptămână; în planurile-cadru propuse spre dezbatere, nu sunt propuse ore la această disciplină pentru curriculumul diferențiat).
4. Propunerile profesorilor de istorie din județul Bihor pentru îmbunătățirea planurilor-cadru destinate claselor de liceu:
- introducerea denumirii corecte a disciplinei Istorie la clasele a VIII-a și a XII-a, și anume: Istoria Românilor; argumentul este simplu și evident: elevii studiază Istoria Românilor, nu Istorie Universală,cum se procedează la nivelul claselor V-VII, respectiv IX-XI;
*la filiera teoretică, propunem trei ore de Istorie pe săptămână pentru profilul umanist, la toate specializările și două săptămânal, pentru toate specializările celui real;
*pentru liceele vocaționale, profil teologic, solicităm eliminarea diferențelor dintre specializări în ceea ce privește numărul de ore alocate disciplinei Istorie (la liceele ortodoxe, pentru ciclul superior al liceului sunt propuse două ore în trunchiul comun, iar la celelalte licee teologice, doar o oră); în acest sens, solicităm să se aplice planul propus pentru liceele ortodoxe;
*alocarea a două ore de Istorie pe săptămână în trunchiul comun pentru toate cele patru clase din învățământul liceal la toate liceele vocaționale, indiferent de profilul existent: teologic, pedagogic, sportiv sau artistic (întărind faptul că, în actuala formă a bacalaureatului, disciplina Istorie constituie o materie obligatorie); pe lângă cele două ore cuprinse în trunchiul comun, solicitate a fi repartizate elevilor din anul terminal (implicit și în cazul claselor IX-XI, recomandăm alocarea unei alte ore, care să facă parte din sfera curriculumului diferențiat (C.D.);
*la învățământul tehnic și profesional, propunem o oră de Istorie la clasa a IX-a profesională și o oră de Istorie la clasa a X-a profesională;  de asemenea, pentru nivelul liceal tehnic propunem două ore de Istorie pe săptămână la clasele IX-XII, la toate specializările, pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a alege să susțină examenul de bacalaureat și la disciplina Istorie.
5. Și totuși Istoria rămâne necesară!
Dacă Istoria „pălește" în fața altor discipline, așa cum unii ,,specialiști" încearcă să minimalizeze rolul acestei discipline prin reducerea numărului de ore din  noile planuri-cadru, care se dorește a fi aprobate, cu tot respectul, întrebăm: de ce a fost aleasă data de 1 Decembrie ca Zi Națională a României? Putea fi aleasă oricare altă zi din calendar, dacă Istoria n-ar fi atât de importantă în viața oricărui popor, în cazul de față, cel român!
 
 Oradea, 24 ianuarie 2021, la 162 de ani de la Unirea Principatelor Române
 
Profesori de Istorie din județul Bihor,
(128 de profesori, în ordine alfabetică)
Daniel Antonescu
ApátiTimea
Klementina Ardelean
Nicolae Avram
Alina-Claudia Ban
Florentina Barta
BélfenyériTamás-János
Mihaela Biriș
Mircea Blaga
Raluca Gabriela Blaga
Ramona Floriana Bogdan
Diana Bondar
Florica Borz
Ildiko Gabriela Borza
Angela Aurelia Botez
Cristina Brădău
Sergiu Bruchental Pop
Cristina Bughiu
Florin Nicolae Bughiu
Emanuel Bujorean
Alina Ioana Buzle
Cristi Ciorba
Marius Ciprian Ciorba
Andreea Ciotea
Sergiu Ciure
Cristian Cociuba
Delia Cora
Mirela Corbu
Lavinia Ruxandra Corcheș
Florentina Cornea
Claudia Cotuna
Alexandrina Crăciun
Ilie Crăciun
Iosif Crăciun
Dacian Cristea
Romeliu Gabriel Crișan
Ioan Sorin Cuc
Erika Damian
Marius Danciu
Olivia David
Mihai Deheleanu
Ovidiu Derecichei
Felicia Dragoș
Florica Violeta Dumea
Florina Dumea
Anca Fabian
Ramona Ioana Faur
Fazakas Gábor
Fazakas Judit
Mioara Geta Fele
Amalia Feneși
Luminița-Simona Feșnic
Otilia Filip
Mihaela Flore
Monica Ana Foldvari
ForróCorina Maria
Anca Gabor
Mihaela Gabrian
Alin Gherghel
Lenuța Gherlea
Livia Ghiurcuța
Dorina Gurău Blaj
Felicia Haidău
Anca Hălmăgean
Anamaria Delia Horgoș
Liviu Ciprian Hosu
Cristina Ignat
Marius Ile
Luminița Maria Ilea
Agneta Rodica Iovan
Dan Ispas
Aurel Anghel Ivan
Livia Ivan
Nicolae Vasile Iștoc
Florin Iștoc-Zembrea
Ramona Iștoc-Zembrea
Adriana Jurca
Emil Lazar
Camelia Magda
Ioana-Florina Manolache
Anda Marian
Elena Cristina Marian
Maria Mălai
Florin Olimpiu Mălai
Florin Mercaș
Mariana Meze
Diana Mic-David
Ioana-Elena Miron
Irén Mocsár
Daniel Morar
Florin Dacian Moruț
Nagy Gabriella
Ramona Olariu
Mihaela Olău
Florin-Alin Oros
Levente Otto Otohál
Cosmin Patca
Florina-Diana Perț
Otilia Manuela Peti
Angela Pop
Ionel Pop
Ana Popa
Corina Diana Precup
Lucian Ropa
Dorina Mihaela Roșu
Gabriela Dumitra Sabău
Florica Sărac
Nicolae Sărac
Gelu Serea
Antonia Mihaela Silaghi
Valentina Silaghi
Adriana Silaghi-Lucaci
Ioan Nicolae Suciu
Manuela Iulia Suciu
Szilagyi Hajnalka
Silvia Șora
Liliana Tanc
Iulia Tănescu
Anca Toderaș
Daniel Topală
Nicolae Gheorghe Ungur
Mirela Vancu
Robert Varga
Liana Vlad
Mihaela Dana Zaha
Călin Zopota
Daciana Zsoldos
Zsuzsa Zatoschil Ballai

Trimite email
vineri, 26 aprilie 2024, 08:45:01 Ora de vară a Europei de Est