MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR
În atenția Domnului MINISTRU, Sorin Mihai Câmpeanu
|
MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR |
|
În contextul dezbaterilor publice asupra noilor propuneri de planuri-cadru de învățământ pentru nivel liceal |
|
|
1.Argumente pentru statutul disciplinelor Istorie și Istoria Românilor în planurile-cadru de învățământ pentru nivel liceal Legea Educației Naționale nr. 1/2011, la art.2,alin.1 prevede (...) „promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate",iar la alin.(3) se precizează că „idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". Potrivit art. 68, alin. 5, al aceluiași act normativ, învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie (specificate la alin. 1), precum și pe formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare. Astfel, considerăm că Istoria are un rol primordial în dezvoltarea unor competențe-cheie, precum cele sociale și civice, antreprenoriale, de sensibilizare și de expresie culturală, de a învăța să înveți. Pornind de la aceste considerente, putem susține că Istoria are o contribuție majoră în educarea și formarea profesională a elevilor, contribuind la împlinirea și dezvoltarea personală, la integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate, la ocuparea unui loc de muncă, dar și la formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural. Totodată, Istoria contribuie la „educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural" (Legea Educației Naționale nr. 1/2011, art. 4). Conform celor expuse anterior, considerăm că profilul absolventului de liceu ar fi imposibil de realizat fără contribuția Istoriei ca disciplină fundamentală în formarea viitorilor cetățeni, care trebuie să fie capabili de a promova inițiative și proiecte culturale, de a identifica oportunități pentru activitățile personale și profesionale, de a manifesta un comportament pro-activ și responsabil care încurajează integrarea socială și interculturalitatea. Totodată, studiul Istoriei în liceu dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză, de exprimare de opinii argumentate, de elaborare a unui plan de dezvoltare personală, care să armonizeze propriul profil cu diversele oportunități profesionale. „Apoi Istoria - preciza A.D.Xenopol - este singurul mijloc în stare să deștepte în sufletul nostru iubirea cea sfântă de țară, ea ne arată cum popoarele au fost mari când au știut să sacrifice interesele pentru binele comun; tot Istoria ne învață că moralitatea, respectul datoriei, puternica viață de familie sunt condițiile înfloririi vieții popoarelor". Întotdeauna s-a spus, pe drept cuvânt, că Istoria este „marea carte" a omenirii, în sensul în care prezentul trăit este în strânsă interdependență cu trecutul, că actualitatea,cu dimensiunea ei cotidiană, cu problematica și imperativele ei, nu poate fi înțeleasă fără o viziune clară a antecedentelor ce au generat-o ori au influențat asupra plăsmuirii ei. De asemenea, fără o viziune lucidă asupra prezentului care ne înconjoară, nu se poate detecta calea spre transformarea condițiilor existente în vederea asigurării unei ordini sociale mai demne, mai umane, în congruență cu tendința spre schimbare, care este o trăsătură caracteristică a societății omenești. 2. Istoria, ca disciplină de învățământ în alte state europene Analizând documentul elaborat de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, și anume Recomandarea 15/2006, în ceea ce privește rolul pe care Istoria trebuie să-l aibă în educarea noii generații, cea a integrării europene, reținem ideea principală conform căreia predarea istoriei ocupă un loc central în educația cetățenilor, care trebuie să fie responsabili și implicați activ în viața politică, să respecte diferențele culturale și identitățile naționale, să susțină activ valori fundamentale (toleranța, înțelegerea reciprocă, democrația, drepturile omului). Totodată, predarea Istoriei ocupă un loc central în construcția europeană prin sublinierea moștenirii istorice și culturale comune, îmbogățită prin diversitate și care conține chiar și aspecte conflictuale, uneori, dramatice. | Profil | România* | Italia** | Ungaria** | Austria** | Slovacia** | | Umanist | 2 ore (3 ore - doar la clasa a X-a) (4 ore - doar clasa a XII-a - Științe sociale) sau 1 oră, la care se adaugă decizia fiecărei școli | 3 ore | 3 ore | 2 ore | 2 ore | | Real | 1 oră | 3 ore | 2 ore | 2 ore | 2 ore
| *nr. de ore de Istorie propuse în planurile-cadru pentru învățământul liceal **nr. de ore de Istorie existente în planurile-cadru pentru învățământul liceal Prin predarea Istoriei se asigură „dezvoltarea capacităților critice ale elevilor, a abilității lor de a gândi pentru ei înșiși, de a manifesta obiectivitate și rezistență la manipulare; studiul critic al manipulării istoriei, al evenimentelor controversate prin luarea în discuție a diferitelor fapte, opinii și puncte de vedere" (Recomandarea 15/2006). 3. Actualele propuneri ale planurilor-cadru de învățământ din România și lipsa egalității de șanse față de studierea Istoriei Noile provocări cu care se confruntă Istoria la începutul noului mileniu țin de statutul acesteia (în mod deosebit în școala obligatorie), de legătura Istoriei cu dezvoltarea acelor competențe care vor fi necesare elevilor fie pentru a-și continua educația, fie pentru a se angaja pe piața muncii. Elevii care termină clasa a VIII-a au dreptul să aprofundeze cunoștințele de istorie dobândite în gimnaziu. Este vorba despre respectarea dreptului la educație, așa cum e acesta prevăzut și în Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la 20 noiembrie 1989 și ratificată de țara noastră prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. La clasele de învățământ profesional, prima variantă de plan-cadru, atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a, dar din păcate la clasele a X-a și a XI-a atribuie 0,5 ore săptămânal (ceea ce înseamnă că la clasă se va studia o oră, odată la două săptămâni). Pentru învățământul profesional, prima variantă de plan-cadru atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a și, din păcate, 0,5 ore săptămânal la clasele a X-a și a XI-a, ceea ce înseamnă câte o oră de studiu, o dată la două săptămâni. Acest demers este destul de dificil de realizat și, totodată, nu asigură o continuitate în actul didactic.E adevărat că elevii din cadrul învățământului profesional se pregătesc pentru o anume meserie, dar competențele dobândite prin studiul Istoriei le facilitează inserția pe piața muncii și o mai mare capacitate de adaptare la contextul socio-politic și economic actual. Deci, Istoria trebuie să rămână în planurile-cadru, atât la profilurile tehnice, servicii, de la liceu, cât și pentru școlile profesionale. În clasa a XI-a, profilul Servicii, Istoria se studiază două ore pe săptămână, iar în clasa a XII-a doar o oră săptămânal. Deși Istoria face parte din aceeași arie curriculară cu Geografia și Disciplinele socio-umane, elevii nu au posibilitatea de a opta pentru Istorie la susținerea examenului național de bacalaureat, în condițiile în care mulți dintre ei își doresc aceasta. Pentru liceele teologice, numărul orelor alocate pentru o săptămână, la disciplina Istorie, este neuniform, în condițiile în care disciplina Istorie este materie obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat (exemplificare: la liceele ortodoxe și penticostale, numărul orelor alocate Istoriei este identic, conform ambelor variante, 1+2, în vreme ce la liceele greco-catolice sau baptiste, numărul acestora este diferit, fiind mai mic decât la celelalte licee teologice menționate, conform acelorași două variante de planuri-cadru propuse spre dezbatere). Pentru toate liceele cu filieră vocațională (inclusiv teologice), numărul de ore alocat la disciplina Istorie este diferit la ciclul liceal inferior în comparație cu ciclul liceal superior (exemplificare: la liceele teologice ortodoxe, este alocată o singură oră pe săptămână în trunchiul comun la clasele a IX-a și a X-a, în vreme ce la clasele a XI-a și a XII-a sunt alocate două ore pe săptămână; în planurile-cadru propuse spre dezbatere, nu sunt propuse ore la această disciplină pentru curriculumul diferențiat). 4. Propunerile profesorilor de istorie din județul Bihor pentru îmbunătățirea planurilor-cadru destinate claselor de liceu: - introducerea denumirii corecte a disciplinei Istorie la clasele a VIII-a și a XII-a, și anume: Istoria Românilor; argumentul este simplu și evident: elevii studiază Istoria Românilor, nu Istorie Universală,cum se procedează la nivelul claselor V-VII, respectiv IX-XI; *la filiera teoretică, propunem trei ore de Istorie pe săptămână pentru profilul umanist, la toate specializările și două săptămânal, pentru toate specializările celui real; *pentru liceele vocaționale, profil teologic, solicităm eliminarea diferențelor dintre specializări în ceea ce privește numărul de ore alocate disciplinei Istorie (la liceele ortodoxe, pentru ciclul superior al liceului sunt propuse două ore în trunchiul comun, iar la celelalte licee teologice, doar o oră); în acest sens, solicităm să se aplice planul propus pentru liceele ortodoxe; *alocarea a două ore de Istorie pe săptămână în trunchiul comun pentru toate cele patru clase din învățământul liceal la toate liceele vocaționale, indiferent de profilul existent: teologic, pedagogic, sportiv sau artistic (întărind faptul că, în actuala formă a bacalaureatului, disciplina Istorie constituie o materie obligatorie); pe lângă cele două ore cuprinse în trunchiul comun, solicitate a fi repartizate elevilor din anul terminal (implicit și în cazul claselor IX-XI, recomandăm alocarea unei alte ore, care să facă parte din sfera curriculumului diferențiat (C.D.); *la învățământul tehnic și profesional, propunem o oră de Istorie la clasa a IX-a profesională și o oră de Istorie la clasa a X-a profesională; de asemenea, pentru nivelul liceal tehnic propunem două ore de Istorie pe săptămână la clasele IX-XII, la toate specializările, pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a alege să susțină examenul de bacalaureat și la disciplina Istorie. 5. Și totuși Istoria rămâne necesară! Dacă Istoria „pălește" în fața altor discipline, așa cum unii ,,specialiști" încearcă să minimalizeze rolul acestei discipline prin reducerea numărului de ore din noile planuri-cadru, care se dorește a fi aprobate, cu tot respectul, întrebăm: de ce a fost aleasă data de 1 Decembrie ca Zi Națională a României? Putea fi aleasă oricare altă zi din calendar, dacă Istoria n-ar fi atât de importantă în viața oricărui popor, în cazul de față, cel român! Oradea, 24 ianuarie 2021, la 162 de ani de la Unirea Principatelor Române Profesori de Istorie din județul Bihor, (128 de profesori, în ordine alfabetică) Daniel Antonescu ApátiTimea Klementina Ardelean Nicolae Avram Alina-Claudia Ban Florentina Barta BélfenyériTamás-János Mihaela Biriș Mircea Blaga Raluca Gabriela Blaga Ramona Floriana Bogdan Diana Bondar Florica Borz Ildiko Gabriela Borza Angela Aurelia Botez Cristina Brădău Sergiu Bruchental Pop Cristina Bughiu Florin Nicolae Bughiu Emanuel Bujorean Alina Ioana Buzle Cristi Ciorba Marius Ciprian Ciorba Andreea Ciotea Sergiu Ciure Cristian Cociuba Delia Cora Mirela Corbu Lavinia Ruxandra Corcheș Florentina Cornea Claudia Cotuna Alexandrina Crăciun Ilie Crăciun Iosif Crăciun Dacian Cristea Romeliu Gabriel Crișan Ioan Sorin Cuc Erika Damian Marius Danciu Olivia David Mihai Deheleanu Ovidiu Derecichei Felicia Dragoș Florica Violeta Dumea Florina Dumea Anca Fabian Ramona Ioana Faur Fazakas Gábor Fazakas Judit Mioara Geta Fele Amalia Feneși Luminița-Simona Feșnic Otilia Filip Mihaela Flore Monica Ana Foldvari ForróCorina Maria Anca Gabor Mihaela Gabrian Alin Gherghel Lenuța Gherlea Livia Ghiurcuța Dorina Gurău Blaj Felicia Haidău Anca Hălmăgean Anamaria Delia Horgoș Liviu Ciprian Hosu Cristina Ignat Marius Ile Luminița Maria Ilea Agneta Rodica Iovan Dan Ispas Aurel Anghel Ivan Livia Ivan Nicolae Vasile Iștoc Florin Iștoc-Zembrea Ramona Iștoc-Zembrea Adriana Jurca Emil Lazar Camelia Magda Ioana-Florina Manolache Anda Marian Elena Cristina Marian Maria Mălai Florin Olimpiu Mălai Florin Mercaș Mariana Meze Diana Mic-David Ioana-Elena Miron Irén Mocsár Daniel Morar Florin Dacian Moruț Nagy Gabriella Ramona Olariu Mihaela Olău Florin-Alin Oros Levente Otto Otohál Cosmin Patca Florina-Diana Perț Otilia Manuela Peti Angela Pop Ionel Pop Ana Popa Corina Diana Precup Lucian Ropa Dorina Mihaela Roșu Gabriela Dumitra Sabău Florica Sărac Nicolae Sărac Gelu Serea Antonia Mihaela Silaghi Valentina Silaghi Adriana Silaghi-Lucaci Ioan Nicolae Suciu Manuela Iulia Suciu Szilagyi Hajnalka Silvia Șora Liliana Tanc Iulia Tănescu Anca Toderaș Daniel Topală Nicolae Gheorghe Ungur Mirela Vancu Robert Varga Liana Vlad Mihaela Dana Zaha Călin Zopota Daciana Zsoldos Zsuzsa Zatoschil Ballai |
|
|
|
duminică, 16 august 2026 la 11:05:17 Ora de vară a Europei de Est
|
|
