Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 februarie 2021
1.*BREAKING Calendarul de înscriere în clasa pregătitoare 2021 a fost pus în dezbatere: pe 15 martie încep înscrierile / Greșeală în metodologie, care spune că maximul este de 25 de elevi la clasă, deși legea prevede cel mult 22 elevi în învățământul primar
Ministerul Educației a pus, vineri, în dezbatere publică proiectul calendarului de înscriere a copiilor în învățământul primar, pentru anul școlar 2021-2022, precum și proiectul metodologiei de înscriere în învățământul primar pentru anul școlar viitor. Procedurile încep pe 10 martie, iar înscrierea începe pe 15 martie, cu evaluarea copiilor și emiterea recomandării de înscriere la școală. Proiectul de metodologie are o greșeală: stipulează că maximul de elevi la clasă este de 25 de elevi, deși legea educației prevede din august 2020 că sunt cel mult 22 elevi la clasă în învățământul primar.
Proiectul de metodologie prevede că înscrierea în clasa pregătitoare nu este condiționată de frecventarea grupei mari de grădiniță. Precizarea vine în contextul în care anul acesta școlar este primul în care grupa mare a devenit obligatorie, în România.
O noutate legată de obligativitatea grupei mari de grădiniță intervine, însă, atunci când este vorba despre înscrierea la clasa pregătitoare a copiilor care fac 6 ani după 1 septembrie 2021. Concret, vor fi evaluați psihosomatic doar copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv și care NU au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate. Ceilalți, vor intra la școală pe baza unei recomandări primite de la grădiniță.
Ce spune metodologia: Părinții/ tutorii legal instituiți/ reprezentanții legali, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2021 inclusiv, au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare. Procesul de înscriere în învățământul primar nu este condiționat de frecventarea grupei mari a învățământului preșcolar. De asemenea, și părinții ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv, pot să își înscrie copiii în învățământul primar, în clasa pregătitoare, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.

2.*Redeschiderea unităților de învățământ este o ,,nebuloasă”, acuză Alianța studenților, care semnalează probleme birocratice și operaționale privind întoarcerea la școală / Măsurile propuse pentru studenți
Redeschiderea unităților de învățământ începând cu 8 februarie este descrisă de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (A.N.O.S.R.), într-un comunicat transmis alături de Consiliul Național al Elevilor (C.N.E.), drept o ,,nebuloasă” care, spun organizațiile, persistă și în condițiile ordinului publicat vineri de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR

În atenția Domnului MINISTRU, Sorin Mihai Câmpeanu

MEMORIUL PROFESORILOR DE ISTORIE DIN JUDEȚUL BIHOR

În contextul dezbaterilor publice asupra noilor propuneri de planuri-cadru de învățământ pentru nivel liceal

1.Argumente pentru statutul disciplinelor Istorie și Istoria Românilor în planurile-cadru de învățământ pentru nivel liceal
Legea Educației Naționale nr. 1/2011, la art.2,alin.1 prevede (...) „promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate",iar la alin.(3) se precizează că „idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". 
Potrivit art. 68, alin. 5, al aceluiași act normativ, învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie (specificate la alin. 1), precum și pe formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare. Astfel, considerăm că Istoria are un rol primordial în dezvoltarea unor competențe-cheie, precum cele sociale și civice, antreprenoriale, de sensibilizare și de expresie culturală, de a învăța să înveți.
Pornind de la aceste considerente, putem susține că Istoria are o contribuție majoră în educarea și formarea profesională a elevilor, contribuind la împlinirea și dezvoltarea personală, la integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate, la ocuparea unui loc de muncă, dar și la formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural. 
Totodată, Istoria contribuie la „educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural" (Legea Educației Naționale nr. 1/2011, art. 4).
Conform celor expuse anterior, considerăm că profilul absolventului de liceu ar fi imposibil de realizat fără contribuția Istoriei ca disciplină fundamentală în formarea viitorilor cetățeni, care trebuie să fie capabili de a promova inițiative și proiecte culturale, de a identifica oportunități pentru activitățile personale și profesionale, de a manifesta un comportament pro-activ și responsabil care încurajează integrarea socială și interculturalitatea. Totodată, studiul Istoriei în liceu dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză, de exprimare de opinii argumentate, de elaborare a unui plan de dezvoltare personală, care să armonizeze propriul profil cu diversele oportunități profesionale.
Apoi Istoria - preciza A.D.Xenopol - este singurul mijloc în stare să deștepte în sufletul nostru iubirea cea sfântă de țară, ea ne arată cum popoarele au fost mari când au știut să sacrifice interesele pentru binele comun; tot Istoria ne învață că moralitatea, respectul datoriei, puternica viață de familie sunt condițiile înfloririi vieții popoarelor".
Întotdeauna s-a spus, pe drept cuvânt, că Istoria este „marea carte" a omenirii, în sensul în care prezentul trăit este în strânsă interdependență cu trecutul, că actualitatea,cu dimensiunea ei cotidiană, cu problematica și imperativele ei, nu poate fi înțeleasă fără o viziune clară a antecedentelor ce au generat-o ori au influențat asupra plăsmuirii ei. De asemenea, fără o viziune lucidă asupra prezentului care ne înconjoară, nu se poate detecta calea spre transformarea condițiilor existente în vederea asigurării unei ordini sociale mai demne, mai umane, în congruență cu tendința spre schimbare, care este o trăsătură caracteristică a societății omenești.
2. Istoria, ca disciplină de învățământ în alte state europene
Analizând documentul elaborat de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, și anume Recomandarea 15/2006, în ceea ce privește rolul pe care Istoria trebuie să-l aibă în educarea noii generații, cea a integrării europene, reținem ideea principală conform căreia predarea istoriei ocupă un loc central în educația cetățenilor, care trebuie să fie responsabili și implicați activ în viața politică, să respecte diferențele culturale și identitățile naționale, să susțină activ valori fundamentale (toleranța, înțelegerea reciprocă, democrația, drepturile omului).
Totodată, predarea Istoriei ocupă un loc central în construcția europeană prin sublinierea moștenirii istorice și culturale comune, îmbogățită prin diversitate și care conține chiar și aspecte conflictuale, uneori, dramatice.

 

Profil

România*

 

Italia**

Ungaria**

Austria**

Slovacia**

Umanist

 

2 ore

(3 ore - doar la clasa a X-a)

(4 ore - doar clasa a XII-a - Științe sociale)

sau

1 oră, la care se adaugă decizia fiecărei școli

3 ore

3 ore

2 ore

2 ore

Real

1 oră

3 ore

2 ore

2 ore

2 ore

 
*nr. de ore de Istorie propuse în planurile-cadru pentru învățământul liceal
**nr. de ore de Istorie existente în planurile-cadru pentru învățământul liceal
 
Prin predarea Istoriei se asigură „dezvoltarea capacităților critice ale elevilor, a abilității lor de a gândi pentru ei înșiși, de a manifesta obiectivitate și rezistență la manipulare; studiul critic al manipulării istoriei, al evenimentelor controversate prin luarea în discuție a diferitelor fapte, opinii și puncte de vedere" (Recomandarea 15/2006).
 3. Actualele propuneri ale planurilor-cadru de învățământ din România și lipsa egalității de șanse față de studierea Istoriei
Noile provocări cu care se confruntă Istoria la începutul noului mileniu țin de statutul acesteia (în mod deosebit în școala obligatorie), de legătura Istoriei cu dezvoltarea acelor competențe care vor fi necesare elevilor fie pentru a-și continua educația, fie pentru a se angaja pe piața muncii.
Elevii care termină clasa a VIII-a au dreptul să aprofundeze cunoștințele de istorie dobândite în gimnaziu. Este vorba despre respectarea dreptului la educație, așa cum e acesta prevăzut și în Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la 20 noiembrie 1989 și ratificată de țara noastră prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990.
La clasele de învățământ profesional, prima variantă de plan-cadru, atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a, dar din păcate la clasele a X-a și a XI-a atribuie 0,5 ore săptămânal (ceea ce înseamnă că la clasă se va studia o oră, odată la două săptămâni).
Pentru învățământul profesional, prima variantă de plan-cadru atribuie o oră săptămânal la clasa a IX-a și, din păcate, 0,5 ore săptămânal la clasele a X-a și a XI-a, ceea ce înseamnă câte o oră de studiu, o dată la două săptămâni.
Acest demers este destul de dificil de realizat și, totodată, nu asigură o continuitate în actul didactic.E adevărat că elevii din cadrul învățământului profesional se pregătesc pentru o anume meserie, dar competențele dobândite prin studiul Istoriei le facilitează inserția pe piața muncii și o mai mare capacitate de adaptare la contextul socio-politic și economic actual.  Deci, Istoria trebuie să rămână în planurile-cadru, atât la profilurile tehnice, servicii, de la liceu, cât și pentru școlile profesionale.
În clasa a XI-a, profilul Servicii, Istoria se studiază două ore pe săptămână, iar în clasa a XII-a doar o oră săptămânal. Deși Istoria face parte din aceeași arie curriculară cu Geografia și Disciplinele socio-umane, elevii nu au posibilitatea de a opta pentru Istorie la susținerea examenului național de bacalaureat, în condițiile în care mulți dintre ei își doresc aceasta.
Pentru liceele teologice, numărul orelor alocate pentru o săptămână, la disciplina Istorie, este neuniform, în condițiile în care disciplina Istorie este materie obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat (exemplificare: la liceele ortodoxe și penticostale, numărul orelor alocate Istoriei este identic, conform ambelor variante, 1+2, în vreme ce la liceele greco-catolice sau baptiste, numărul acestora este diferit, fiind mai mic decât la celelalte licee teologice menționate, conform acelorași două variante de planuri-cadru propuse spre dezbatere).
Pentru toate liceele cu filieră vocațională (inclusiv teologice), numărul de ore alocat la disciplina Istorie este diferit la ciclul liceal inferior în comparație cu ciclul liceal superior (exemplificare: la liceele teologice ortodoxe, este alocată o singură oră pe săptămână în trunchiul comun la clasele a IX-a și a X-a, în vreme ce la clasele a XI-a și a XII-a sunt alocate două ore pe săptămână; în planurile-cadru propuse spre dezbatere, nu sunt propuse ore la această disciplină pentru curriculumul diferențiat).
4. Propunerile profesorilor de istorie din județul Bihor pentru îmbunătățirea planurilor-cadru destinate claselor de liceu:
- introducerea denumirii corecte a disciplinei Istorie la clasele a VIII-a și a XII-a, și anume: Istoria Românilor; argumentul este simplu și evident: elevii studiază Istoria Românilor, nu Istorie Universală,cum se procedează la nivelul claselor V-VII, respectiv IX-XI;
*la filiera teoretică, propunem trei ore de Istorie pe săptămână pentru profilul umanist, la toate specializările și două săptămânal, pentru toate specializările celui real;
*pentru liceele vocaționale, profil teologic, solicităm eliminarea diferențelor dintre specializări în ceea ce privește numărul de ore alocate disciplinei Istorie (la liceele ortodoxe, pentru ciclul superior al liceului sunt propuse două ore în trunchiul comun, iar la celelalte licee teologice, doar o oră); în acest sens, solicităm să se aplice planul propus pentru liceele ortodoxe;
*alocarea a două ore de Istorie pe săptămână în trunchiul comun pentru toate cele patru clase din învățământul liceal la toate liceele vocaționale, indiferent de profilul existent: teologic, pedagogic, sportiv sau artistic (întărind faptul că, în actuala formă a bacalaureatului, disciplina Istorie constituie o materie obligatorie); pe lângă cele două ore cuprinse în trunchiul comun, solicitate a fi repartizate elevilor din anul terminal (implicit și în cazul claselor IX-XI, recomandăm alocarea unei alte ore, care să facă parte din sfera curriculumului diferențiat (C.D.);
*la învățământul tehnic și profesional, propunem o oră de Istorie la clasa a IX-a profesională și o oră de Istorie la clasa a X-a profesională;  de asemenea, pentru nivelul liceal tehnic propunem două ore de Istorie pe săptămână la clasele IX-XII, la toate specializările, pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a alege să susțină examenul de bacalaureat și la disciplina Istorie.
5. Și totuși Istoria rămâne necesară!
Dacă Istoria „pălește" în fața altor discipline, așa cum unii ,,specialiști" încearcă să minimalizeze rolul acestei discipline prin reducerea numărului de ore din  noile planuri-cadru, care se dorește a fi aprobate, cu tot respectul, întrebăm: de ce a fost aleasă data de 1 Decembrie ca Zi Națională a României? Putea fi aleasă oricare altă zi din calendar, dacă Istoria n-ar fi atât de importantă în viața oricărui popor, în cazul de față, cel român!
 
 Oradea, 24 ianuarie 2021, la 162 de ani de la Unirea Principatelor Române
 
Profesori de Istorie din județul Bihor,
(128 de profesori, în ordine alfabetică)
Daniel Antonescu
ApátiTimea
Klementina Ardelean
Nicolae Avram
Alina-Claudia Ban
Florentina Barta
BélfenyériTamás-János
Mihaela Biriș
Mircea Blaga
Raluca Gabriela Blaga
Ramona Floriana Bogdan
Diana Bondar
Florica Borz
Ildiko Gabriela Borza
Angela Aurelia Botez
Cristina Brădău
Sergiu Bruchental Pop
Cristina Bughiu
Florin Nicolae Bughiu
Emanuel Bujorean
Alina Ioana Buzle
Cristi Ciorba
Marius Ciprian Ciorba
Andreea Ciotea
Sergiu Ciure
Cristian Cociuba
Delia Cora
Mirela Corbu
Lavinia Ruxandra Corcheș
Florentina Cornea
Claudia Cotuna
Alexandrina Crăciun
Ilie Crăciun
Iosif Crăciun
Dacian Cristea
Romeliu Gabriel Crișan
Ioan Sorin Cuc
Erika Damian
Marius Danciu
Olivia David
Mihai Deheleanu
Ovidiu Derecichei
Felicia Dragoș
Florica Violeta Dumea
Florina Dumea
Anca Fabian
Ramona Ioana Faur
Fazakas Gábor
Fazakas Judit
Mioara Geta Fele
Amalia Feneși
Luminița-Simona Feșnic
Otilia Filip
Mihaela Flore
Monica Ana Foldvari
ForróCorina Maria
Anca Gabor
Mihaela Gabrian
Alin Gherghel
Lenuța Gherlea
Livia Ghiurcuța
Dorina Gurău Blaj
Felicia Haidău
Anca Hălmăgean
Anamaria Delia Horgoș
Liviu Ciprian Hosu
Cristina Ignat
Marius Ile
Luminița Maria Ilea
Agneta Rodica Iovan
Dan Ispas
Aurel Anghel Ivan
Livia Ivan
Nicolae Vasile Iștoc
Florin Iștoc-Zembrea
Ramona Iștoc-Zembrea
Adriana Jurca
Emil Lazar
Camelia Magda
Ioana-Florina Manolache
Anda Marian
Elena Cristina Marian
Maria Mălai
Florin Olimpiu Mălai
Florin Mercaș
Mariana Meze
Diana Mic-David
Ioana-Elena Miron
Irén Mocsár
Daniel Morar
Florin Dacian Moruț
Nagy Gabriella
Ramona Olariu
Mihaela Olău
Florin-Alin Oros
Levente Otto Otohál
Cosmin Patca
Florina-Diana Perț
Otilia Manuela Peti
Angela Pop
Ionel Pop
Ana Popa
Corina Diana Precup
Lucian Ropa
Dorina Mihaela Roșu
Gabriela Dumitra Sabău
Florica Sărac
Nicolae Sărac
Gelu Serea
Antonia Mihaela Silaghi
Valentina Silaghi
Adriana Silaghi-Lucaci
Ioan Nicolae Suciu
Manuela Iulia Suciu
Szilagyi Hajnalka
Silvia Șora
Liliana Tanc
Iulia Tănescu
Anca Toderaș
Daniel Topală
Nicolae Gheorghe Ungur
Mirela Vancu
Robert Varga
Liana Vlad
Mihaela Dana Zaha
Călin Zopota
Daciana Zsoldos
Zsuzsa Zatoschil Ballai

Trimite email

duminică, 11 aprilie 2021